Ajustarea tarifelor la energie pentru populaţie, prelungită

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că procesul de ajustare a tarifelor la electricitate pentru consumatorii non-casnici va începe în lunile următoare, iar pentru populaţie din 2013, până în 2017.

Potrivit acestuia, statul ar urma să asigure protejarea categoriilor de populaţie vulnerabile.

"În sectorul gazelor am convenit că sunt necesare consultări inclusiv cu reprezentanţii industriei de petrol şi gaze, iar în luna aprilie vom discuta o foaie de parcurs incluzând aspecte precum dereglementarea preţurilor şi mecanismele de protecţie a consumatorilor cei mai vulnerabili", a explicat Jeffrey Franks.

Șeful misiunii Comisiei Europene în România, Istvan Szekely, a afirmat că este nevoie de o creștere graduală a prețului.

"Guvernul va decide în privinţa preţurilor la energie şi gaze. Noi am cerut un traseu foarte limpede şi foarte direct. Este foarte important să ne asigurăm că la momentul 1 ianuarie 2014 să nu aibă loc o creştere foarte mare care să şocheze industria", a spus Istvan Szekely.

Istvan Szekely a adăugat că, potrivit legislaţiei europene, fiecare stat membru trebuie să elimine preţurile reglementate.

"Este un scop comun de a asigura crearea unei pieţe competitive, de a oferi preţul cel mai scăzut pentru cosumatori, casnici sau non-casnici. Dacă nu au loc investiţii în acest sector, piaţa nu va putea să ofere energie la preţuri foarte avantajoase", a afirmat oficialul CE.

Conform înţelegerilor anterioare cu instituţiile internaţionale, tarifele reglementate la energie şi gaze trebuiau eliminate treptat până la finele 2013 pentru consumatorii industriali şi până în 2015 pentru populaţie.

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Traian Băsescu a declarat că se va încerca o replanificare a liberalizării preţurilor la energie şi gaze pentru populaţie, dar şi pentru agenţii economici.

Sistemul sanitar "este defect"

În cadrul conferinţei de la finalul misiunii de evaluare FMI în România, Jeffrey Franks a tras atenţia asupra faptului că sistemul de sănătate din România "este defect".

Potrivit acestuia, sunt necesare reforme semnificative.

"Suntem conştienţi de îngrijorarea publicului, şi înţelegem îngrijorarea publicului, dar trebui să fie clar: sistemul sanitar din România este defect şi nu mai poate continua fără reforme semnificative, întrucât cererile sunt mult mai mari decât resursele", a afirmat şeful misiunii FMI în România.

În opinia sa, trebuie să se acorde timp pentru o dezbatare care să garanteze că reformele din domeniu se bucură de sprijinul populaţiei.

Jeffrey Franks a prezentat o serie de măsuri pe termen scurt destinate sistemului sanitar.

"Am convenit revizuirea recentei aprobări a co-plăţii pentru simplificarea acesteia şi scutirea membrilor vulnerabili şi continuarea procesului de aliniere a duratei de spitalizare şi a numărurlui de paturi la normele europene", a declarat Jeffrey Franks.

Potrivit acestuia, sectorului privat trebuie să i se acorde o importanţă mai mare.

"În conceperea acestui sistem va fi important să se asigure resurse publice atât de la buget, cât şi de la contribuţiile de asigurări sociale. Nu este viabil să se promită beneficii mai mari fără resurse mai importante, indiferent cine gestionează sistemul", a spus şeful misiunii FMI în România.

Creşterea economică a României, revizuită uşor în scădere

Potrivit estimărilor FMI, în 2011 România a înregistrat o creştere economică de 2,5%, mai mare decât anticipările anterioare

"De la ultima vizită evoluţiile macroeconomice au fost mai bune. Anticipăm că în 2011 creşterea economică a fost de 2,5%, mai mult decât anticipasem, datorită exporturilor mai bune, anului agricol bun şi reluării treptate a cererii interne", a declarat Jeffrey Franks, într-o conferinţă de presă.

Pentru anul acesta însă, creşterea economică a fost revizuită uşor în scădere, la 1,5-2% ca urmare a situaţiei de pe pieţele internaţionale.

"Se anticipează că zona euro va intra în recesiune în acest an, fapt ce se va reflecta şi în România. Anticipăm pentru 2012 o creştere modestă, de 1,5-2%, situată totuşi peste media din UE", a explicat Jeffrey Franks.

Potrivit acestuia, eforturile de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene sunt esenţiale pentru susţinerea creşterii economice.

De asemenea, la fel de importante sunt şi atragerea de noi investiţii.

Potrivit lui Jeffrey Franks, proiectele noi trebuie atent evaluate, astfel încât să primească finanţare proiectele "cu cel mai mare impact"

În opinia şefului misiunii FMI în România, acest lucru "este crucial pentru a se preveni cheltuirea ineficientă a fondurilor".

În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.

Acordul este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior.