"Afectarea coeziunii la nivelul NATO și al UE reprezintă unul dintre obiectivele majore ale Federației Ruse"

La București se deschide astăzi o nouă ediție a reuniunii internaționale "Black Sea and Balkan Security Forum", un important eveniment de securitate, apărare și politică externă organizat de New Strategy Center în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale. Aflat la a 8-a ediție, forumul se va desfășura timp de două zile și va reuni în Capitala României diplomați, militari și specialiști în politică internațională, români și străini, fiind o platformă pentru analiza și dezbaterea celor mai importante provocări geopolitice la nivel internațional în acest moment. Aflăm mai multe acum de la invitatul "Apelului matinal", George Scutaru, director general și membru fondator al New Strategy Center România. Bună dimineața!
Bună dimineața! Vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dvs.
Care vor fi principalele repere ale dezbaterilor? Şi, evident, poate ne spuneți și cum arată lista de personalități și specialiști care vor participa la discuții.
Am invitat oficiali din Republica Moldova - și sunt foarte mulţi, sunt patru membri ai cabinetului, inclusiv îl avem invitat şi pe președintele Parlamentului Republicii Moldova -, astfel încât mulți experți care vin din Statele Unite, din Europa să cunoască direct de la sursă provocările cu care se confruntă Republica Moldova, mai ales în ceea ce privește acțiunile hibride declanșate de Federația Rusă. Avem experți și oficiali, în format online sau prezenți la București, din Ucraina, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă pe front, care ar putea fi viitoarele evoluții. Vrem să atragem atenția asupra faptului că, indiferent de evoluțiile pe frontul din Ucraina, Marea Neagră va rămâne o zonă contestată. Se vorbește mult despre o posibilă înghețare a conflictului, mai ales în 2025, în cazul unei victorii a președintelui Donald Trump, și vrem să arătăm oamenilor care au expertiza necesară din cancelariile occidentale, mai ales, din țările NATO, de la Washington, că trebuie să acorde atenție Mării Negre, fiindcă Marea Neagră va rămâne o zonă contestată. Marea Neagră reprezintă o platformă pentru energie, reprezintă conectivitate între Asia Centrală și Europa, între Marea Baltică și Marea Mediterană, iar România joacă un rol esențial. Practic, promovăm nu doar interesele de securitate ale României - acest fapt este pe primul loc ca obiectiv -, dar și relevanța strategică a Mării Negre în acest context dificil de securitate generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Într-adevăr, traversăm o perioadă dificilă la nivel internațional. Cum vedeți impactul războiului din Ucraina și transformarea întregii zone a Mării Negre în teatru de război, în condițiile în care există mesaje cu efect asupra populației? Ce ar trebui să înțelegem în acest moment?
România și Europa traversează un an electoral foarte dens. Trebuie să fim atenți la tot felul de acțiuni de destabilizare, de dezinformare care vin din partea Federației Ruse, odată pentru a influența într-un mod negativ suportul tuturor acestor state ale UE și NATO pentru Ucraina, dar în același timp pentru a genera și probleme interne. Afectarea coeziunii la nivelul NATO și al Uniunii Europene reprezintă unul dintre obiectivele majore ale Federației Ruse. Noi trebuie să continuăm politica de a încuraja Ucraina, fiindcă România, să știți, nu are altă opțiune. Cealaltă opțiune este să-i avem pe ruși la graniță, la gurile Dunării, sau, și mai rău, pe Prut. Și atunci, acesta este obiectivul: ca între noi și Federația Rusă să rămână o Ucraina independentă, democratică, care să aibă capacitatea să reziste și să se susțină ca stat independent. Pe de altă parte, noi avem interese în Marea Neagră - avem gaze pe care trebuie să le exploatăm. În momentul în care Proiectul "Neptun Deep", care va începe ca punere în aplicare de la sfârșitul acestui an, se va finaliza, în 2027 România va fi cel mai mare producător de gaz natural din Uniunea Europeană. Vom avea posibilitatea nu doar să acoperim tot necesarul intern, dar să fim și o sursă de export pentru Bulgaria, pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, astfel încât să diminuăm influența rusească în aceste zone. România va fi un jucător important în regiune. Asta înseamnă să avem posibilități să apărăm interesele economice ale României în zona economică exclusivă și asta înseamnă continuarea investițiilor în apărare, în primul rând în domeniul naval. De aceea, este important să avem în continuare un buget peste 2% pentru apărare și, mai ales să încurajăm rapid investițiile, mai ales pentru ceea ce înseamnă flota militară a României.
Cum se vor reflecta asupra României, Republicii Moldova, dar și asupra flancului estic al NATO în perioada următoare evoluțiile războiului - putem spune, lecțiile pentru autoritățile civile și militare de la București -, în acest context? La ce să ne așteptăm?
Sunt două aspecte. Securitatea în regiunea Mării Negre va fi influențată de rezultatul războiului. Dacă conflictul va îngheța pe actuala liniei de demarcație, asta înseamnă că, din păcate, Crimeea va rămâne în continuare ocupată de ruși, iar Rusia va avea un comportament agresiv în continuare la Marea Neagră - blocând perimetre, afectând GPS-ul navelor comerciale, lucruri care se întâmplă și acum. Dacă vom asista la eliberarea Crimeei, lucrurile atunci se vor transforma într-un sens pozitiv, fiindcă tot bazinul de vest al Mării Negre va avea o amprentă mult mai slabă din partea Federației Ruse în ceea ce înseamnă aceste acțiuni agresive. Pe de altă parte, în plan intern, noi ar trebui să modificăm legislația privind achizițiile pentru apărare. Este o legislație cronofagă, ia mult timp. Noi de multe ori gândim la pace, deși în jurul nostru este un război. Este foarte posibil, chiar dacă vom asista la o înghețare a conflictului, ca acest conflict să reînceapă. În opinia mea, acest război nu a început în 2022, ci a început în 2014, odată cu anexarea Crimeei, și /acum/ este episodul 2 al războiului început în 2014. Dar este foarte posibil să asistăm la episodul 3, adică după o încetare a conflictului, care va fi mult mai scurtă, nu de 8 ani, ca între 2014 și 2022, ci de 2-3 ani de zile - fiindcă Putin nu are timpul necesar; are 72 de ani, nu are timpul biologic să mai aștepte încă 8 ani de zile. Este foarte probabil să asistăm la o reluare a conflictului. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană, statele NATO trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de producție de armament, de muniție, și România, fiind țară de frontieră cu o zonă de conflict, trebuie, la fel, să-şi sporească capacitățile de producție şi, de asemenea, să-și crească capacitățile de apărare și descurajare.
Și mai am o ultimă întrebare: care sunt perspectivele relațiilor, atât europene, cât și americane, cu China în actualul context internațional, dar și implicațiile evoluțiilor din Fâșia Gaza?
Orice punct de tensiune care apare suplimentar disipă forțele şi atenția Statelor Unite și a altor aliați spre mai multe zone și o abate de la ceea ce înseamnă evoluțiile din Ucraina. Va depinde mult cine va ajunge președinte la Casa Albă. Oricum, politica americană se va concentra mai ales pe competiția cu China. Rămâne să fim cât mai creativi şi cât mai convingători, astfel încât această politică de reorientare spre zona indopacifică a Statelor Unite să nu afecteze și o prezență și atenția lor spre Europa și mai ales spre zona Mării Negre. De aceea este foarte important ca acea strategie a Statelor Unite privind Marea Neagră, care începe să aibă elemente concrete acum, sub administrația Biden, să fie continuată și asumată de viitoarea administrație, de viitorul președinte, chiar dacă va fi Joe Biden sau chiar dacă va fi Donald Trump.
Mulțumim pentru această discuție!