Adrian Solomon: „Nu pensiile speciale sunt mari, ci celelalte sunt foarte mici”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (17 octombrie, ora 8:28) - „Matinal” - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu -
Daniela Petrican: Camera Deputaților a adoptat ieri, în calitate de for decizional, legea pensiilor speciale, reexaminată după decizia Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților. S-au înregistrat 174 de voturi pentru, 81 împotrivă și 17 abțineri. Față de forma care a trecut de Senat, nu au fost introduse amendamente de fond. Astfel, au fost păstrate pragurile de impozitare de până la 20% pentru partea de necontributivitate, dar și majorarea anuală cu câte patru luni a vârstei de pensionare până la 60 de ani. Amendamentele opoziției au fost respinse.

Cătălin Cîrnu: De asemenea, pensiile de serviciu nu vor fi mai mari decât venitul net din ultima lună de activitate. Și discutăm pe acest subiect alături de invitatul „Apelului matinal”, deputatul PSD Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților. Au fost multe discuții aprinse în parlament, pro și contra. Opoziția a reacționat. Credeți că va trece până la urmă această lege, gândindu-ne și la eventuala contestație care poate exista la Curte?
Adrian Solomon: Având în vedere că e vorba de o reexaminare și au fost sesizați doar cu câteva articole, cele legate de statutul magistraților, și, pentru că în vară colegii din opoziție nu au contestat la Curte, neavând prin urmare nimic de reproșat legii în ansamblul său, cred că nici acum, atât timp cât articolele și modificările s-au făcut în baza deciziei Curții Constituționale, nici cei din justiție nu vor mai avea motive de atac la Curte. Prin urmare, ne așteptăm să treacă legea spre promulgare, să intre în vigoare și, de acum, o perioadă de timp care pentru unii pare a fi îndelungată, pentru alții pare ar fi normală, având în vedere evoluțiile în acest domeniu și la nivel european, peste, știu eu, 12 ani, dacă ne referim la vârsta de pensionare, peste 20 de ani, dacă ne referim la valorificarea perioadei de contributivitate, să putem spune că am trecut cu adevărat de la o pensie retributivă la una contributivă, în toate domeniile socio-profesionale din România.

Daniela Petrican: Dar este cumva o variantă de compromis, în acord cu instituțiile naționale și europene?
Adrian Solomon: În primul rând, Comisia Europeană a cerut de la început să se egalizeze condițiile de pensionare și de calcul al pensiilor pentru toate aceste categorii numite speciale sau care beneficiau de legi speciale. În Europa, dacă ar fi să ne uităm la prietenii noștri italieni, la verișorii noștri italieni, ei au făcut legislația aceasta în 1993-1994 și de-abia în acest an se aplică pe de-a-ntregul. Trebuie să ne gândim că sunt sisteme de ordine publică, siguranță națională și apărare. Sistemul de justiție, care trebuie să aibă parte de stabilitate, să nu-l zdruncinăm din patru în patru ani cu discuții despre cum le modificăm condițiile de pensionare, astfel încât să vedem valuri mari de pensionari la vârste mici și care destabilizează cu adevărat sistemul. Prin urmare, cred că e vorba, până la urmă, de a răspunde cerințelor celor de la Uniunea Europeană, iar, din câte cunosc, sunt agreate cu Comisia toate modificările acestea, /nu/ de a face un compromis cu unii sau cu alții. Cât despre sistemul de justiție, despre sistemul de apărare, cu siguranță.. sau despre puterea legislativă, până la urmă, că e vorba și de funcționarii parlamentari, acolo nu e vorba de parlamentari. Trebuie să existe până la urmă o egalitate de tratament între puterile statului.

Cătălin Cîrnu: Exact. Da, încercăm practic să reparăm, să spunem, cu ghilimelele de rigoare, tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, pentru că au fost foarte multe categorii, iar lumea asta nu pricepe - de ce pentru unii s-a putut, iar pentru ceilalți, nu.
Adrian Solomon: Trebuie spus că noi am trecut de la un sistem comunist la unul capitalist. În anii 2000-2004 se dorea intrarea în Uniunea Europeană și în NATO și, prin urmare, aceste sisteme reactive ale statului, da, de forță ale statului, trebuiau să fie și ele reformate. Nu puteai să faci reformă cu procurori și judecători şcoliţi în perioada comunistă; și de aceea au apărut aceste perioade de vechime în profesii foarte mici, 20-25 de ani acum, că trebuia să scăpăm de cei care apucaseră să intre în profesie în vremea de dinainte de '89. Problema a fost că legislativul a rezolvat o problemă punctuală și apoi a uitat de ea. S-au acumulat apoi în timp, iată, au mai trecut 20 de ani de atunci, s-au acumulat generații care au beneficiat de aceleași prevederi. Și normal că Curtea Constituțională vine şi spune: domnule, dacă cei din 2004 încoace, care n-au mai fost şcoliţi şi n-au mai apucat să lucreze în perioada comunistă, au beneficiat de drepturile acestea, nici pe cei de astăzi sau pe cei de mâine nu-i putem priva de nişte drepturi ale profesiei, pe care, să zicem că le-au aşteptat odată cu intrarea în profesia respectivă. Problema este, evident, generală. Din 2010, noi tot încercăm să reformăm acest sistem. Niciodată nu s-a mers până la capăt. Tot timpul s-a venit cu ideea tăiem astăzi şi ne-am blocat la Curte, acolo unde ni s-a spus de fiecare dată: e mai importantă stabilitatea profesiei şi predictibilitatea pentru o justiţie corectă, pentru un sistem de apărare sigur şi pentru egalitate între puterile statului, până la urmă. Ceea ce trebuia făcut trebuia făcut încă din 2010, această perioadă tranzitorie către un sistem real contributiv, şi nu păstrarea artificială a unui sistem retributiv. Sistemul retributiv leagă pensia de ultimul venit din ultima lună, acolo unde ştim cu toţii că se adunau abuziv, pentru că legea permitea, prin interpretare de multe ori foarte, foarte greşită a prevederilor legale, permitea să aduni în ultima lună tot felul de venituri, inclusiv drepturi din hotărâri judecătoreşti, inclusiv prime de vacanţă şi alte sporuri de acestea nepermanente, ajungându-se la nişte situaţii în care pensiile erau cu adevărat "nesimţite".

Cătălin Cîrnu: Da, pentru că şi în multe ministere sau servicii, cum vreţi dvs. să le spunem, au tot fost şefii puşi interimari doar cu câte un mandat pe şase luni, tocmai pentru ca veniturile să crească, dar, pentru că primim multe întrebări, una singură care cred eu că merită să ne oferiţi şi un răspuns la ea. Dacă magistraţii, se discută despre pensia lor, sunt cei care decid la CCR, putem vorbi de un conflict de interese?
Adrian Solomon: După câte cunosc, Constituţia nu prevede în dreptul celor care votează sau decid pentru drepturi colective, că nu decid pentru drepturile lor proprii, și nici nu votăm pentru noi în parlament, nu prevede o incompatibilitate de acest gen. Problema societăţii este alta, şi nu e vorba de cuantumul acestor pensii din categorii socio-profesionale amintite mai devreme. Nu aceste pensii sunt mari, ci celelalte sunt foarte mici, şi acolo va trebui în perioada imediat următoare să vedem cum facem să creştem pensiile din sistemul public, astfel încât să nu mai conteze cuantumul unei pensii de magistrat sau de militar.

Daniela Petrican: Ce urmează, credeţi, în continuare, pe termen lung? Cum vedeţi perspectivele pentru sistemul public de pensii?
Adrian Solomon: Urmează în perioada imediat următoare, probabil în maxim o lună, să dezbatem în parlement modificările la Legea pensiilor, Legea 127 pe care noi am votat-o în 2019, dar pe care guvernele ulterioare guvernelor PSD au tot prorogat-o până la 1 septembrie 2023. Acum, cei din Ministerul Muncii şi de la Casa de Pensii au ajuns aproape de finalul modificărilor, au discutat lucrurile acestea şi cu cei de la Comisia Europeană. Urmează să ajungă proiectul în parlament şi să modificăm, pe baza Legii 127, acolo unde este necesar, astfel încât la finalul anului să avem o lege nouă, care de anul viitor să dea posibilitatea creşterii reale a pensiilor în tot sistemul public de pensii. (II)