Adrian Mitroi: Noua lege a pensiilor private ne protejează de "impulsivitatea" financiară

Proiectul de lege privind pensiile private, aflat în prezent în dezbatere publică, prevede, conform premierului Ilie Bolojan, reglementarea modului de plată după modelul aplicat în mai multe țări europene, adică beneficiarii fondurilor de pensii private vor putea retrage 25% din sumă la momentul pensionării, iar restul va fi distribuit eșalonat pe o perioadă de zece ani, ținând cont și de speranța medie de viață din România. Reprezentanții tuturor partidelor din coaliția de guvernare au criticat proiectul, alături de Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

Documentul a primit doar susținerea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România. Tot premierul a mai explicat că țara noastră trebuie să adopte legislația pentru a îndeplini jaloanele necesare aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Deslușim cu siguranță ceea ce este în spatele acestei decizii, alături de invitatul ''Apelului matinal'' de astăzi, Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale de la Academia de Studii Economice București. Bună dimineața!

Adrian Mitroi: Bună dimineața!

Modificările legislative și alinierea la practicile europene

Mulțumim că ați acceptat să stăm de vorbă! Domnule profesor, am tot auzit în aceste zile multe, multe opinii, în general critice la adresa noului proiect. Acum, sunt necesare schimbările?

Adrian Mitroi: Sigur da. Și opiniile critice sunt probabil justificate de starea generală în care suntem acum. Am început, cred că din iulie am început cu schema la energie, au urmat apoi toate modificările, și taxe, și impozite, și atunci toată starea noastră generală este mai puțin dispusă la negociere și la a înțelege cum este, de exemplu, această modificare propusă favorabilă. Eu nu văd mai nimic, am căutat să dau dreptate și criticilor și m-am uitat cu seriozitate și în respectul și prietenia pe care v-o datorez, m-am pregătit un pic pentru discuția cu dumneavoastră și chiar nu am nimic de comentat. Era necesară acest gen de modificare a legislației, este doar în completarea legislației deja existente, ea are deja vreo 17 ani, deja s-a intrat în plată cu aceste pensii private. În august au plătit un miliard, echivalentul, un miliard de euro și, deci, era absolut necesar. Ne aliniem la practicile europene.

Vorbeați mai devreme și de Organizația de Cooperare Economică. Nu este decât ... și vor comenta despre economia comportamentală ... Modelul de pensie privată este un desen comportamental care ne ajută să ne protejăm exact la slăbiciunea noastră, cea mai importantă în relația cu banii, este impulsivitatea la consum. Short-terminismul ne interesează pe termen scurt și nu suntem interesați să avem și o perspectivă pe termen mai lung. Speranța de viață în România ne crește calitatea vieții și este un lucru nemaipomenit, este cam de 10 ani. Și deci, următorii 10 ani, odată ce ai ieșit la bărbat, ai nevoie să știi că venitul tău poate fi ajutat, cel din pensia, pilonul I, pe care o primești de la stat, de o pensie privată, pilonul II, de una facultativă, pilonul III și de alte investiții, titluri de stat, depozite bancare, investiții imobiliare. Fiecare, după puterea lui, poate unii mai puțin, alții mai mult, vor fi dorind să aibă această suplimentare a veniturilor. El nu este o schemă de investiție. Și atunci, evident că ne-am pus cu toții și întrebarea pe care am văzut-o este dreptul de proprietate. El nu este atacat, dar este o investiție. Evident că orice investiție are și semnele ei de întrebare. Dar grija, cred că este prea mare față de intențiile onorabile ale legislației și eu cred că vor găsi un compromis bun, pentru că este o legislație exact comportamentală, cum spuneam la început, care încearcă să ne protejeze la slăbiciunea noastră în administrarea banilor personali.

Practica europeană în administrarea pensiilor private

Chiar aminteați de practica europeană. Care este, de fapt, practica europeană comună în acest moment, în ceea ce privește pensiile administrate privat?

Adrian Mitroi: Să știți că este, în primul rând, pedepsește retragerile. Chiar dacă le dă voie, sumele sunt 25%, cred că este cea mai mare sumă. Media este mai mică, să știți. Pedepsește fiscal o retragere. Nu ai motive decât trebuie să fie niște motive substanțiale. Dar poți să fii priceput și să te duci cu acest fond la bancă și cu alte investiții pe care le iei și să iei un credit de nevoi personale. Poți foarte ușor, nu trebuie să spulberi această economisire aducătoare de randament și speri că eu te protejează la inflație. Asta este cea mai importantă chestiune pe care aș vrea să o mai discut cu dumneavoastră pentru că, da, într-adevăr îți iei banii cu excepția unui scenariu cu totul special negativ, dar ce faci cu banii aceia? Îi vei ține acasă? Îi vei pune într-un cont bancar? Ce vei face? Vei lua mult mai puțin într-un depozit bancar decât iei în fondul de pensii, corect? Chiar dacă îi iei pe termen mai scurt, inflația îți va spulbera puterea de cumpărare a bănuților tăi. Și ai aceeași garanție, cel puțin a valorii nominale pe care o ai și la depozitul bancar, dar și la valoarea nominală a pensiei tale private. Deci, din punctul acesta de vedere al valorii nominale, suma garantată, ești în regulă. Valoarea reală, adică puterea de cumpărare a economiilor tale, este un mare semn de întrebare. Și atunci, vine obligativitatea omului modern, indiferent de gradul lui de instrucție, de vârsta lui, de a își proteja aceste economie ale sale la putere de cumpărare, asta vreau să vă spun. Iar asta o poți face ori te duci la titluri de stat, de exemplu, pe termen mai lung, te duci la depozite bancare pe termen mai lung, sau folosești această schemă foarte firească, europeană, clasică, și cu care noi semănăm cu această nouă lege foarte bine, aceea de fond de pensii care îți asigură ori plăți programate, ori anuități viagere. Nu intrăm în detaliile astea, dar cert este că vei primi pe lângă pensia ta această suplimentare, ceea ce este grozav, să știi că mai ai încă o sursă bună de venit, și per ansamblu poate îți poți acoperi această inflație de care vorbeam mai devreme și să îți și crească, de fapt, puterea de cumpărare a venitului tău lunar. Ce poate fi mai grozav să poți să întorci către cei care contează și către tine un venit protejat și la inflație, și când ai ieșit din viața productivă?

Asta ar fi minunat! Dar mă întorc la câteva vorbe, la o sintagmă pe care tocmai ați folosit-o - gradul de instrucție. Puțini dintre români știu exact, mă includ la aceeași categorie, cum să reacționeze sau ce să facă atunci dacă are ceva bani. Finanțele comportamentale, printre altele, iau în considerare modul în care factorii psihologici influențează deciziile investitorilor? Credeți că e nevoie ca românul, din orice clasă a societății, să cunoască mai multe amănunte, tocmai pentru a știi exact cum ar trebui să procedeze sau cum ar fi mai bine pentru el?

Adrian Mitroi: Păi și numai că mi-ați pus întrebările astea pertinente dovedește că deja sunteți pe drumul cel bun. Și deja le-ați spus aproape cu răspuns încorporat acolo.

Educația financiară și disciplina economisirii

Eu mai am ceva până la pensie. Dar plătesc, să știți...

Adrian Mitroi: Păi aveți... Sigur, da. Și o să vedeți că la cât de serioși și de activi suntem și ce grijă avem acum pentru sănătate, speranța de viață care este în jur de /10/ ani acum, da, va crește pentru generațiile mai tinere. Vom trăi mai mult și mai bine. Și vei fi având nevoie de bani, pentru că vei fi activ și vei vrea să vezi lumea, să întorci către cei dragi, să ai grijă de sănătate în continuare, să-ți urmezi pasiunile tale, să-ți continui un business, să-ți începi un business, ei, pentru asta ai nevoie de ce critic? Capital. Asta vreau să vă spun. Și când vă spuneam, indiferent de gradul de instrucție, vă spuneam că oricum noi ca români avem această inteligență nativă, da, de a nu fi șmecheriți.

Vedeți ce atenți suntem la supermarket, cum întoarcem pe toate fețele, da? Și cât de greu suntem, deci, și câteodată ușor de manipulat, preț, calitate și așa mai departe. Când e vorba de banii noștri suntem, într-adevăr, ușor nepăsători. Îi lăsăm, de exemplu, în contul curent, fără ca ei să producă nimic. Noi plătim la creditul nostru o dobândă usturătoare, adică noi dăm bani împrumut băncii, că asta faci cu banii aceia care băltesc în contul curent sau pe cardul de salariu, da? Am argumentat cu dumneavoastră. Banii de salariu și de pensie nu au ce să stea acolo, nici măcar în seara în care ai primit acest salariu. Trebuie să plătești imediat toate andaralele pe care le ai și cu restul îți faci repede un depozit, un titlu de stat și gândești în termenii aceștia. Haideți să revenim la gradul de instrucție. Tocmai de aceea, în finanțele comportamentale desemnăm, și noi suntem vinovați de așa ceva, acest gen de scheme în care, de exemplu, ți se extrage automat 4,75%. Atenție, din banii pe care îi puneai integral până acum la pensia de stat! Deci este un mare truc folositor. O parte din ei, 4,75, merge către pensia privată. Rămâne o parte și la cea de stat, dar aceasta cu pensia privată îți rămâne cu numele tău pe ea, poți să o lași moștenire, îți va suplimenta pensia de stat, deci ce vreți mai grozav decât asta. Și ei pleacă chiar fără știința ta. Ei plecau oricum în pensia de stat. Acum pleacă și spre cea privată, deci ce vreau să vă spun, nu e nimic de îngrijorat aici din punct de vedere nominal. Din punct de vedere real ar trebui să ne îngrijorăm, adică puterea de cumpărare a veniturilor noastre viitoare. De aceea insist și regula 0 a finanțelor comportamentale și profesionale este cum faci ca economiile tale să îți protejeze puterea de cumpărare într-o lume inflaționistă. Credeți că așteaptă o inflație din cauza, sau cum vreți, ce s-a întâmplat cu scheele la energie, cu noile taxe, impozite, accize, toate acestea /.../ cel puțin în anul acesta într-o inflație superioară, care e deja mai mare decât dobânda cel puțin pe termen scurt la bancă. Și atunci ești obligat, cu economiile pe care ți le poți permite, ori să te duci pe titluri de stat, mai și donezi niște sânge dacă ești inteligent, mai ai și un punct procentual de acolo și te duci pe un termen mai lung. Și gândești și o schemă de genul acesta, un fond de pensii pilonul 3, facultativă, la care decizi. Pilonul II nu este facultativ, este obligatoriu. Pleacă de acolo de nici nu știi că pleacă în fiecare lună din salariul tău, așa că nu văd nimic rău aici. Dreptul de proprietate este intact. Este exact o schemă pe care noi am desemnat-o și văd că politicienii au cumpărat-o, în primul rînd cei europeni, și peste tot în lumea civilizată se întâmplă așa, o schemă care vine exact împotriva slăbiciunii noastre de a cheltui repede banii, de a-i avea acolo sub saltea, de a-i avea în contul curent ca să se întâmple ce cu ei? Să piardă putere de cumpărare. Și atunci acest gen de schemă vine și ne ajută un pic într-un plan general de management al finanțelor personale pe termen lung.

Mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale de la ASE București.