Adoptarea legii falimentului personal, cerută de contabili

Contabilii din Sălaj cer adoptarea unei legi a falimentului persoanelor fizice, de care ar putea beneficia, potrivit statisticilor, câteva sute de mii de români îndatoraţi la bănci.

România este singurul stat din Uniunea Europeană care nu oferă protecţie printr-o lege a falimentului personal celor care nu-şi mai pot plăti ratele - iar specialiştii prezenţi astăzi la dezbaterea organizată la Zalău au insistat asupra faptului că şi instituţiile creditoare ar avea de câştigat dacă legea va fi adoptată.

Falimentul personal este soluţia care, potrivit contabililor sălăjeni ar veni în sprijinul românilor care nu-şi mai pot plăti ratele la bancă.

Contabilii sălăjeni consideră că în România este nevoie de o lege a falimentului personal, care le-ar permite persoanelor fizice cu probleme financiare să poată ieşi din impas, spune Alexandru Tambac, reprezentantul Corpului Experţilor Contabili Sălaj.

Falimentul personal, asemănător celui comercial

"Falimentul personal se aseamănă cu falimentul societăţilor comerciale. Falimentul apare atunci când o persoană fizică nu poate să-şi onoreze angajamentele luate, nu-şi poate plăti, pe scurt, datoriile pe care le are şi atunci poate să ceară falimentul, aşa cum poate şi o societate, pentru a intra sub protecţia Legii falimentului, care, din veniturile pe care le ai îţi protejează o parte din venituri pentru viaţa de zi cu zi.

"Pe de altă parte îngheaţă anumite datorii şi dobânzi pe care le ai la bănci şi îţi dă posibilitatea ca să încerci o revenire de a-ţi plăti aceste datorii" a afirmat Alexandru Tambac.

Conform specialiştilor contabili, falimentul personal ar veni inclusiv în sprijinul pensionarilor şi creditorilor, care şi-ar putea recupera astfel pierderile cauzate de incapacitatea de plată a persoanelor fizice.

Nu este pentru prima dată când legea falimentului personal revine în prim-plan.

În ultimii ani, în parlament s-a conturat ideea includerii legii în noul cod al insolevenţei.

Băncile se opun însă şi susţin că actul normativ s-ar putea transforma într-o portiţă de scăpare pentru rău platnici.