Aderarea României la Schengen, blocată de Olanda

Problemele din domeniul justiţiei reprezintă unul dintre motivele de nemulţumire enumerate de oficialii Uniunii Europene atunci când vorbesc de România.

Şi dacă modificările anunţate de guvernul de la Bucureşti ar putea aduce un plus în aşteptatul raport pe domeniul justiţiei, intrarea României în spaţiul european de liberă circulaţie, aşa-numitul spaţiu Schengen, rămâne, deocamdată, doar subiect de discuţii.

Olanda a rămas inflexibilă, astăzi, la reuniunea miniştrilor europeni de interne, la care discuţia asupra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a rămas, din cauza blocajului olandez, doar la stadiul unei treceri în revistă a situaţiei.

Înainte de reuniune, ministrul olandez pentru azil şi imigraţie, Gerd Leers, a reafirmat că ţara sa aşteaptă raportul din februarie al Comisiei Europene referitor la justiţia din România şi Bulgaria, pentru a vedea dacă sunt rezultate pozitive şi dacă va susţine aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Olanda aşteaptă raportul din februarie

Ministrul olandez a avertizat că, din punctul său de vedere, nu este nimic de discutat la acest moment şi că ar fi preferabil ca România şi Bulgaria să se concentreze pe progrese reale în reforma justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei.

"Nu sunt deloc un inamic al României şi Bulgariei, sunt un prieten al Europei. De aceea, vreau ca cetăţenii europeni să fie siguri 100% că niciun act criminal şi nicio faptă de corupţie nu va interfera cu piaţa internă a Uniunii. La aceasta se referă îngrijorările Olandei şi de aceea cerem calitate" a mai declarat ministrul olandez pentru azil şi imigraţie, Gerd Leers.

El a mai spus că Olanda aşteaptă progrese ireversibile în cele două ţări în reforma justiţiei şi în lupta împotruva corupţiei şi a precizat clar că propunerea aderării în două etape la Spaţiul Schengen nu este o soluţie din punctul de vedere al Olandei.

În declaraţia făcută, vinerea trecută, de şefii de stat şi de guverne europeni se spune că România şi Bulgaria au îndeplinit toate condiţiile juridice pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi, în acelaşi timp, li s-a cerut miniştrilor de interne să adopte această decizie cât mai curând posibil.

Cum astăzi nu a fost luată nicio decizie, chestiunea va fi gestionată de preşedinţia daneză, care, de la 1 ianuarie, va prelua mandatul semestrial în fruntea Uniunii de la Polonia.

Olanda aşteaptă raportul din februarie al Comisiei Europene referitor la justiţia din România şi Bulgaria pentru a formula o nouă opinie şi dacă nu va fi luată nici atunci o decizie, şefii de stat şi de guvern au promis să revină asupra discuţiei la summitul din luna martie.

Propunerea de compromis, sprijinită de 26 din cele 27 de state ale Uniunii, are în vedere aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen în două etape: mai întâi, cu frontierele aeriene şi maritime la 25 martie, anul viitor, apoi o decizie referitoare la aderarea şi cu frontierele terestre ar trebui să fie luată de miniştrii de interne în una iulie, dar nu mai târziu de 31 iulie.