ACTA în forma actuală "nu poate fi ratificat de România"

Tratatul ACTA aşa cum este el în momentul de faţă, nu poate fi ratificat de către România, a declarat miercuri premierul Victor Ponta, prezent la RoNewmedia, eveniment dedicat industriei digitale, informează Agerpres.

"Încerc să-mi ţin un angajament, cu această ocazie, pe care îl ceream guvernului României înainte de a fi în această funcţie, de a anunţa că, din punctul meu de vedere, România nu poate să ratifice un acord aşa cum este ACTA decât în momentul în care acesta va suferi modificările necesare care sa garanteze libertatea şi garantarea drepturilor private ale fiecăruia dintre noi", a spus premierul.

Noile tehnologii pot fi folosite pentru o guvernare mai transparentă, a mai afirmat Victor Ponta.

"Cred că marea problemă şi de fapt unul dintre lucrurile pe care le foloseam mereu în opoziţie, era să acuz puterea că nu e suficient de transparenţă. Acum, chiar mai repede decât mă aşteptam, îmi revine sarcina de a demonstra că exista un serviciu public mai transparent", a adăugat premierul Ponta.

Primul ministru a mai adăugat că a ţinut să fie prezent la evenimentul dedicat industriei digitale pentru a da un semnal în privinţa faptului că un astfel de eveniment reprezintă o oportunitate extraordinară pentru ţara noastră de a găzdui foarte mulţi oaspeţi din străinătate, "practic ceea ce înseamnă minţile tinere şi de viitor ale unei industrii" aflate în plină dezvoltare.

În opinia premierului, ţările din regiunea Europei de Est au acelaşi potenţial în domeniu cel puţin egal cu cel al celorlalte ţări dezvoltate.

Tratatul poate afecta drepturile fundamentale

Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor consideră că prevederi ale Acordului pentru combaterea contrafacerii, ACTA, riscă să afecteze drepturile fundamentale dacă nu sunt aplicate corect.

Autoritatea a semnalat lipsa de claritate cu privire la modul în care vor fi protejate drepturile de proprietate intelectuală.

De asemenea, consideră posibile măsurile intruzive şi avertizează că ele pot implica monitorizări ale comportamentului utilizatorilor de internet.

Tratatul ACTA a fost negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia şi are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet.

ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet.

Mai multe state europene contestă acordul şi au blocat ratificarea lui până la clarificarea situaţiei.

Comisia Europeană va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă ACTA încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

În luna februarie, guvernul Ungureanu a anunţat că România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect.

De ce e controversat ACTA, sau cum se scuză "piraţii"

Legislaţia europeană este destul de complexă, cuprinzătoare şi prevede pedepse mari pentru cei care sunt dovediţi că au folosit ilegal drepturilor de autor.

Dar ACTA introduce, într-un articol, posibilitatea ca utilizatorii să fie supravegheaţi, iar accesul la datele lor personale pot fi "văzute" fără existenţa unei hotărâri judecătoreşti, la simpla cerere a deţinătorilor drepturilor de autor.

ACTA, în articolul 27(4), prevede că furnizorii de internet trebuie să ofere, la cererea deţinătorilor drepturilor de autor, informaţii despre cel care ar fi "furat" drepturile de autor, fără însă să existe o hotărâre judecătorescă.

Acest articol ar fi ceea ce a stârnit indignarea protestatarilor anti-ACTA.