Acordul de la Bruxelles, susţinut de politicienii români

Premierul Emil Boc a declarat vineri la Radio România Actualităţi că autorităţile de la Bucureşti susţin regula unui deficit bugetar de maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu impunerea mecanismelor de conformare şi sancţiuni pentru nerespectarea acestor limite.

El a afirmat că autorităţile de la Bucureşti nu ar trebui să contribuie, în mod normal, la fondul suplimentar de 50 de miliarde de euro către Fondul Monetar Monetar Internaţional pe care ar urma să-l aloce statele Uniunii Europene din afara zonei euro.

"Ţările care sunt în acord cu FMI nu contribuie la acest fond suplimentar.

"România în mod normal nu ar trebui să contribuie la această sumă de 50 de miliarde de euro, dar vom aştepta concluziile Consiliului European să vedem dacă se susţine acest lucru în concluzii", a spus premierul Emil Boc.

Şeful guvernului a apreciat că liderii UE au voinţa politică de a salva moneda euro şi, implicit, de a asigura continuitatea Uniunii Europene, dar că soluţiile sunt diferite, şi că România îşi menţine ţinta de aderare la zona euro în 2015.

Consultarea opoziţiei, "iniţiativă tardivă" a preşedintelui

Preşedintele PSD Victor Ponta a afirmat că este de acord cu modificarea Constituţiei în sensul impunerii unui deficit maximal de 3%, dar numai de către viitorul parlament şi după o dezbatere reală.

El a catalogat drept "iresponsabil" faptul că preşedintele Traian Băsescu a luat decizia, la Bruxelles, ca România să se alăture pactului european privind disciplina bugetară a zonei euro fără o dezbatere prealabilă.

"Constat din nou că suntem puşi în faţa unui fapt împlinit, acela de a accepta o decizie faţă de care nu au existat consultări în ţară şi dezbateri largi cu societatea civilă şi cu opoziţia", a spus Victor Ponta.

Liderul PSD a solicitat iniţierea unei dezbateri publice privind modalităţile prin care clasa politică se angajează să susţină obiectivele decise la Bruxelles prin pactul bugetar.

Preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin a catalogat iniţiativa drept tardivă.

''Personal cred că oricum discuţiile acestea sunt tardive din moment ce preşedintele deja a angajat România pentru a semna acest acord", a declarat Daniel Constantin pentru Agerpres.

Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat că ar trebui făcută o întâlnire între partidele parlamentare privind aplicarea angajamentelor de la Bruxelles, iar preşedintele ar putea să intervină doar dacă partidele nu cad de acord.

"Nu ştiu ce rol ar putea să aibă preşedintele în toată această discuţie. El ar trebui să intervină doar dacă noi, partidele, nu ne-am înţelege", a afirmat Varujan Vosganian.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Acordul de guvernanţă fiscală de la Bruxelles va aduce o disciplină fiscală foarte riguroasă.

Preşedintele UDMR a precizat că, în mare, cunoaşte acordul de guvernanţă fiscală şi că formaţiunea sa politică va participa la consultările anunţate de preşedinte pentru săptămâna viitoare, pentru a discuta despre acordul de guvernanţă fiscală din interiorul UE.