Accidentul de la Fukushima, comemorat

La aproape un an de la accidentul nuclear de la Fukushima, organizaţia ecologistă Greenpeace a manifestat luni la Bucureşti, cerând Guvernului român să renunţe la folosirea energiei nucleare, considerată mult prea periculoasă pentru populaţie şi pentru mediu.

Autorităţile române susţin însă că reactoarele de la centrala Cernavodă sunt dintre cele mai sigure, iar măsurile luate după dezastrul din Japonia au întărit această siguranţă.

Totuşi, în urma acelui dezastru, mai multe ţări au decis să renunţe la energia nucleară, iar Greenpeace a publicat recent o hartă cu toate reactoarele funcţionale din lume şi cu estimări ale numărului de victime în cazul unui accident similar celui de la Fukushima.

Manifestaţii Greenpeace au purtat luni cruci negre, pe care erau trecute numele unor locuri în care s-au petrecut accidente nucleare în lume: Maiak, Cernobîl, Fukushima.

Listei i se adaugă şi numele localităţii Cernavodă, locul în care sunt amplasate cele două reactoare nucleare româneşti.

Organizaţia Greenpeace a publicat săptămâna trecută o hartă cu cele 400 de amplasamente nucleare din lume, incluzând şi Centrala de la Cernavodă.

Ecologiştii estimează că în cazul unui eventual accident în zonă, cu efecte pe o rază de până la 30 de km, ar fi afectaţi cel puţin 130.000 de oameni.

Centrala de la Cernavodă, "sigură"

Specialiştii din domeniu contestă eventualele pericole pe care le-ar putea reprezenta activitatea nucleară în România.

Secretarul general al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, Dan Popescu, spune că tehnologia de la Cernavodă a fost una de înaltă siguranţă şi până acum un an, iar măsurile luate de autorităţi, de atunci şi până acum, în urma evenimentelor tragice din Japonia, o fac şi mai sigură.

"Se merge acum pe o securitate pasivă, în care nu e nevoie de intervenţia omului şi nici de energia electrică, pentru că la Fukushima, de fapt, motivul nu a fost oprirea normală a centralei, aceasta s-a produs după proceduri, ci răcirea în continuare a reactorului, pentru că au pierdut energia electrică. Din acest punct de vedere, la Cernavodă s-au luat măsuri şi în acest sens, noi avem apă chiar în cupola aceea a reactorului şi avem o serie întreagă de alte sisteme care acţionează în momentul opririi forţate, să spunem, a reactorului", a declarat Dan Popescu.

Testele de siguranţă efectuate Centralei de la Cernavodă, la solicitarea UE, în toamna anului trecut, relevă un nivel de rezistenţă crescut al centralei la evenimente extreme, de tipul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter sau producerii unui tsunami în Marea Neagră.

Centrala românească este plasată chiar în primele locuri în ceea ce priveşte siguranţa.

Statul român nu doreşte să renunţe la energia nucleară.

Aceasta este poziţia oficială a autorităţilor.

Planurile ar putea fi temperate doar din lipsa de fonduri, întrucât este cel mai costisitor proiect energetic din istoria României.