A început slujba de sfinţire a noii Catedrale Naţionale din Bucureşti

Slujba de sfinţire a noii Catedrale Naţionale din Bucureşti a început.

Mii de credincioşi din întreaga ţară, oficialităţi şi invitaţi de peste hotare sunt prezenţi la Catedrală.

Acolo este şi redactorul RRA Cristian Curte care ne oferă primele informaţii în direct.

Reporter: Să ştiţi că mă simt ca la Adunarea de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Sunt zeci de mii de oameni adunaţi pe splanada din faţa Catadralei, cu steaguri.

Unii au venit îmbrăcaţi în costume populare. Sunt veniţi din toate colţurile ţării pentru slujba de sfinţire, care va începe în câteva momente.

A sosit deja la Catedrală Patriarhul Daniel însoţit de Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, care împreună cu ierarhi din Biserica Constantinopolitană, din Biserica Ortodoxă Română, dar şi din Biserica Ortodoxă a Greciei oficiază slujba de sfinţire.

După această slujbă de sfinţire, începând cu ora 10:30 va începe şi slujba Liturghiei, pe care noi o vom transmite în direct pe postul nostru de radio, Antena Satelor.

Istoria proiectului Catedralei Naționale

Catedrala Mânturii Neamului aflată în construcție pe dealul Arsenalului va fi sfințită duminică 25 noiembrie, după aproape 8 ani de la punerea pietrei de temelie.

Deși lucrările nu sunt pe deplin finalizate, catedrala va fi consacrată pentru cult de Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului care va sosi în România special pentru eveniment.

Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională este un proiect de construcție publică ce are o vechime de peste 100 de ani. Mai exact, idea construirii ei a apărut după dobândirea Independenței României din 1877.

Prima alocare de fonduri din Bugetul statului pentru acest proiect a fost făcută în 1884, după proclamarea României ca Regat. Atunci, regele Carol I a înaintat Camerei legislative un proiect de lege care prevedea alocarea a 5 milioane de lei aur "pentru construirea unei Catedrale române în capitală". Suma reprezenta 5% din bugetul țării.

Ulterior, Parlamentul a decis folosirea acestei sume pentru alte necesități. Ideea nu a fost însă uitată. În 1920, Regele Ferdinand spunea că “suntem datori să ridicăm în capitala tuturor românilor Biserica Mântuirii neamului ca simbol al unității sufletești a întregului neam.”

În decursul timpului au fost stabilite mai multe locuri pentru construcție, au fost sfințite câteva cruci care să marcheze locul viitoarei catedrale, dar efectiv s-au început lucrările, de-abia în 2010 pe Dealul Arsenalului.

Astăzi catedrala este construită în proporție de 95% în faza la roșu. În interior, catapeteasma este acoperită cu icoane executate în tehnica mozaic, iar ceilalți pereți vor fi decorați în următorii șapte ani.

Costurile construcției până în acest moment se ridică la 105 milioane de euro, bani proveniți în proporție de 80% din bugetele de stat central și local.

Catedrala Națională va fi sfințită duminică 25 noiembrie de Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care va sosi vineri în a 10-a sa vizită în România.

Cei care vor participa la sfințirea Catedralei Naționale vor putea să se închine în altarul dedicat Eroilor Neamului și la mâna Sfântului Andrei adusă special pentru eveniment din Grecia.

Dealtfel, hramurile noii catedrale sunt Înălțarea Domnului, ziua eroilor și Sfântul Andrei Apostolul românilor. După sfințire, pe 30 noiembrie, prima slujbă de hram va fi oficiată la catedrala Națională de Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului.

Remus Rădulescu