A făcut 100 de ani pe 10.10.2010

Taica Cezar Barbu, un bătrân venerabil din Pătulele – Mehedinţi care a trecut peste două războaie, dar şi două crize, toate patru mondiale, a împlinit pe 10. 10. 2010, fix un secol de viaţă.

O sărbătoare pe care familia, dar şi prietenii, “flăcăi” ceva mai tineri din sat au marcat-o cu fast.

La cei 100 de ani taica Cezar deapănă cu greu amintiri. Dar despre lecţia de viaţă a bătrânului ne povestesc cu dragoste apropiaţii.

Bătrânul născut în 1910 a prins ambele războaie mondiale.

În ultimul chiar a luptat, pe frontul de la Odessa, unde a pierdut şi unul dintre picioare.

S-a întors acasă, dar viaţa nu l-a învins.

Meşter templar iscusit, taica Cezar şi-a iubit meseria care i-a adus satisfacţii şi un câştig bunicel, care să-i asigure un trai decent.

Are şi patru copii, dintre care trei sunt în viaţă şi astăzi. Cel mai în vârsă fiu al său are 80 de ani şi o sănătate de fier, semn că îi calcă pe urme tatălui.

Amintiri uimitoare cu taica Cezar

Dar cel care are amintiri uimitoare despre bătrân este chiar preotul din sat.

Omul spune că, deşi avea un singur picior, bătrânul a dat dovadă de un curaj ieşit din comun într-o situaţie în care era vorba de consolidarea bisericii.

“În anii 1980 lucram la consolidarea bisericii din sat şi am tăiat doi arbori care riscau să se rupă şi să cadă pe biserică. Creanga unuia dintre ei ai căzut pe clopotniţă şi trebuie coborâtă.

"Meşterul care tăiase arborii avea nevoie de ajutor, dar noi ne uitam unul la altul şi nu aveam curaj să urcăm pe scările de 15 metri înălţime, care să-l ajutăm pe meşter.

"Atunci l-am văzut pe sărbătoritul de astăzi cum într-un picior porneşte pe scară în sus. Desigur, i-a dat meşterului ajutorul de care avea nevoie. A fost un muncitor, care i-a ajutat pe toţi” a încheiat preotul satului Pătulele.

Tabieturi, de 100 de ani

Iar duminică după o viaţă întreagă de muncă, taica Cezar îşi mai permite şi tabieturi.

Fac parte din secretul longevităţii. Ni le spune fiul său, care are grijă ca bătrânului să nu-i lipsească nimic.

“Se trezeşte de dimineaţă şi bea o cafeluţă. Apoi mai trece un pic şi ne spune că îi este foame.

"După ce îi dăm să mănânce, bea o cană cu vin, apoi se odihneşte liniştit”, povesteşte nepotul.

Istorisirea este continuată de cea mai în vârstă dintre nepoatele bătrânului care povesteşte despre cum bătrânul îi primeşte pe fiecare cu o mare căldură şi îi întreabă dacă suntem sănătoşi, dacă nepoţii şi strănepoţii lui sunt bine.

"Îi urez să trăiască mulţi ani de acum înainte să fie la fel de lucid ca şi acum” a încheiat femeia.

Daruri de la apropiaţi

La 100 de ani, bătrânul a primit o mulţime de cadouri.

Reprezentanţii primăriei i-au înmânat un plic în care au pus o sumă frumuşică de bani şi un baston pe care i-au urat să-l tocească în următorii zece ani.

Urarea se poate împlini dacă vor fi zile, pentru că material bătrânul nu-şi face griji de viitor.

A reuşit să crească trei fii, care i-au dăruit nepoţi, iar aceştia, la rândul lor strănepoţi, nu mai puţin de 32 la număr, adică o familie numeroasă, care va avea grijă de bătrâneţile lui.