95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

La împlinirea celor 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în mai multe localităţi din ţară, din Republica Moldova şi din alte state se desfăşoară manifestări care marchează acest eveniment istoric.

La Palatul Parlamentului a avut loc o întâlnire la care au participat oameni politici, de cultură, istorici, cercetătpri de pe ambele maluri ale Prutului.

România susţine parcursul european al Republicii Moldova, a afirmat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

În opinia sa, ţara vecină trebuie să devină într-un timp foarte scurt membră a Uniunii Europene.

"Naţiunea română trăieşte în două state, România şi Republica Moldova.

"Nu suntem singurii în lume care avem această întâmplare a istoriei pe care o trăim, care este un lucru fără echivoc, demonstrat de proiecte, că România de astăzi susţine parcursul european al Republicii Moldova.

"Obiectivul nostru comun este ca Moldova să devină o ţară a Uniunii Europene într-un timp foarte scurt, cât de scurt putem să facem fizic, istoric, încât oamenii să înţeleagă, să accepte valorile europene, să le cultive, să le transfere ca un model de identitate normală, aşa cum vedem că se întâmplă în Europa de Sud-Est şi Centrală", a arătat Valeriu Zgonea.

Deputatul Eugen Tomac, istoric, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni în Camera Deputaţilor despre semnificaţia acestei zile:

"De multe ori, se neglijează acest aspect important şi anume că Basarabia a fost prima provincie care a făcut primul pas spre unire în anul 1918.

"Este o demonstraţie în plus că dincolo de Prut există români, vorbesc limba română, sigur, epoca sovietică şi-a pus amprenta, dar asta nu înseamnă că identitatea şi spiritualitatea românească nu mai există acolo, motiv pentru care trebuie să reflectăm asupra acestei date şi să ne gândim la ce putem face pentru viitor astfel încât oamenii să nu-şi piardă această speranţă şi acest ideal", a declarat deputatul Eugen Tomac.

Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a făcut apel la realizarea unor proiecte comune concrete amintind între altele despre proiectul gazoductului Iaşi-Chişinău.

"Sunt două aspecte fundamentale în care Bucureştiul, România, este, dar ar fi necesar să se implice şi de o manieră mult mai activă, avansată, este vorba despre susţinerea fermă şi necondiţionată a parcursului european al Republicii Moldova şi al doilea, realizarea proiectelor energetice", a arătat Eugen Tomac.