90% din deciziile care au fost luate de ANRE "sunt luate la nivel politic"

Daniela Petrican: Summit la Bruxelles, cu privire la impactul războiului din Ucraina asupra pieței energiei din Uniunea Europeană. Comisia ar urma să prezinte o propunere privind reducerea prețurilor la gaze, cel mai folosit termen fiind plafonare. Șefii de stat și de guvern din țările membre discută și despre un mecanism de urgență al Comisiei Europene, care urmărește contracararea creșterilor de prețuri.

Cătălin Cîrnu: Avem instrumente, avem măsuri, se poate acționa pentru a scădea prețurile, pentru a reduce consumul, dar și pentru a garanta, pe cât posibil, securitatea aprovizionării. Propunerile sunt pe masă, a spus, printre altele, Charles Michel, președintele Consiliului European. Despre soluții posibile discutăm și noi acum, alături de invitatul "Apelului matinal", Niculae Havrileț, vicepreședintele Centrului Român al Energiei și fost șef al ANR. Bună dimineața!

Niculae Havrileț: Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: Cum poate face față Europa acestei crize? Se tot vorbește despre soluții, deocamdată s-au găsit destul de puține.

Niculae Havrileț: Da, sigur suntem în fața unui anotimp în care consumurile de gaze naturale sunt apreciabile. Sigur, iarna se măsoară prețurile, aș spune eu, atunci când vorbim despre încălzire. Comisia Europeană se întâlnește în aceste zile pentru a stabili care ar putea fi măsurile prin care prețurile la gaze naturale, în special la gaze naturale să fie controlabile, să fie controlate, dar în asemenea mod încât să nu intervină drastic asupra funcționalității pieței. Consider că prețurile, așa cum spuneți, au luat-o razna și nu mai există ceea ce spunem noi acum un preț de piață la care să ne raportăm. Măsurile preconizate sunt cele de care depinde prețul gazelor pentru această iarnă, dar, cred eu, pentru următorii 2-3 ani, până când gazele naturale ar putea să fie înlocuite cu alte soluții, cum ar fi energia electrică din surse regenerabile.

Daniela Petrican: Plafonare spuneam că este termenul cel mai des folosit. S-a vorbit despre un fel de plafonare a prețului la gaze, care nu pune furnizorii în dificultate, însă previne apariția unor prețuri exagerat de mari. Este posibil să ne așteptăm și la reacții ale furnizorilor?

Niculae Havrileț: Sigur, furnizorii preiau și predau. Deci, practic, ei asigură acest mecanism, preiau gazele naturale de la producător și transmit aceste gaze către consumator. Producătorii sunt însă cei care dictează prețul și nu furnizorii. De aceea, este foarte important ca măsurile care se vor lua să intervină în acest sector al lanțului, de la producere către consumator. Știm foarte bine, sunt costuri de producție, sunt costuri de transport, trecerea gazelor naturale prin diferite sisteme de distribuție, de transport al gazelor naturale, mă refer la rețele de gaze naturale, care au și ele un cost. Și costul furnizorului, adică comerciantului care cumpără și vinde gaze naturale. Eu aș zice că în zona de furnizare nu ar trebui să fie măsuri drastice. În schimb, în zona de producție există posibilitatea ca, pe o perioadă limitată de timp, statele membre ale Uniunii Europene pot lua decizii să plafoneze prețul, urmând ca diferența între prețul de piață și prețul plafonat să fie susținută în anii următori din surse guvernamentale.

Cătălin Cîrnu: Am descoperit că este propusă și o reglementare care decuplează piața gazului de piața electricității. Ar putea fi și efecte?

Niculae Havrileț: Este foarte greu de întreprins această măsură, pentru că unde se întâlnesc gazele cu electricitatea? Se întâlnesc în sectorul de producție a energiei electrice din gaze naturale. În acest sector, prețurile gazelor naturale, fiind de câteva ori mai mari, aproape de 10 ori mai mari decât în anii precedenți, acest lucru se reflectă în costul energiei electrice, o sursă de energie care este utilizată de toți cetățenii unei țări, în comparație cu gazele naturale, unde doar o parte din imobilele sau din gospodăriile populației sunt prezente. De aceea se dorește ca, prin micșorarea prețului la gaze naturale, chiar dacă această măsură este una artificială, și nu este bazată pe piață, să scadă costul energiei electrice produsă din gazele naturale, astfel încât energia electrică să devină, ca preț, sustenabilă nu doar pentru consumul casnic, dar și pentru consumul industrial, care, știm cu toții, menține în viață sectoare importante ale industriei și, de ce să nu spunem, ale societății. O societatea se bazează, într-o proporție uriașă, pe costul energiei electrice.

Daniela Petrican: Diversificare, energie verde, resurse noi și, evident, o interconectare mult mai bună între statele membre - sunt decizii îndelung amânate, dar care credeți că, sub presiunea crizei actuale, pot fi accelerate?

Niculae Havrileț: Sigur, România și-a cuplat piețele de energie și gaze naturale cu sistemele energetice ale statelor învecinate, dar nu același lucru se întâmplă atunci când vorbim de cuplarea piețelor de energie și gaze din vestul constinentului cu centrul continentului, unde Spania, Portugalia sunt piețe izolate, și, sigur, anumite elemente pozitive de care beneficiază consumatori din Spania, Portugalia nu sunt prezente și în restul continentului. Știm foarte bine, în această perioadă, prețul energiei și gazelor din Spania și Portugalia este mult mai mic decât prețul lor în Uniunea Europeană, datorită faptului că aceste state nu sunt interconectate. De aceea, se dorește o interconectare /cvasitotală/ a sistemelor de energie electrică în special, dar și a gazelor naturale între toate statele membre, urmând ca toți cetățenii statelor Uniunii Europene să beneficieze de prețuri aproximativ la fel sau, să zicem, să beneficieze de un preț realist, corect, corect susținut de piețele energetice din Uniunea Europeană.

Cătălin Cîrnu: Bun. Ar scădea prețul și la noi, în Uniunea Europeană, ca în Portugalia și în Spania, sau ar crește la ei?

Niculae Havrileţ: În condiţiile de acum, ar creşte la ei, dar ar scădea în celelalte state. Bineînţeles, nu discutăm aici de sistemele energetice izolate, cum ar fi Malta sau Cipru. Dar pe continent preţurile ar scădea, pentru că Spania, Portugalia beneficiază de surse alternative de gaze şi nu depind de un singur producător, cum suntem cei care suntem consumatori dintr-o singură sursă...

Cătălin Cîrnu: Nu e cazul României.

Niculae Havrileţ: Da. Cazul României nu este unul foarte complicat, pentru că România depinde doar într-o proporţie de 10% din totalul consumului de gaze naturale din import. Dar având pieţele cuplate cu pieţele din regiune - Ungaria, Cehia, Slovacia în special -, problemele de...

Cătălin Cîrnu: Nu, ideea pe care ar trebui s-o înţeleagă lumea, orice român, este că, deși noi producem mai mult decât alte țări, tocmai pentru că suntem parte din toate tratatele, plătim la fel de mult precum plătesc cei care locuiesc în țări care nu produc atât de multă energie sau atât de mult gaz natural ca România. Corect?

Niculae Havrileţ: Da, este corect, dar acest lucru se datorează pieţei.

Cătălin Cârnu: Evident!

Niculae Havrileţ: Într-o piaţă, preţurile se uniformizează al nivelul preţului aşa-numit "ultimul preţ care intră în piaţă". Deci, practic, dacă în zona noastră este un nivel de preţ, automat şi în România se nivelează în sus acest preţ.

Cătălin Cîrnu: În sus, nu? Că aşa se întâmplă mereu. Şi mai avem o curiozitate: dvs aţi fost şi şef al ANRE; practic, la tot ceea ce s-a întâmplat până acum, ANRE ar fi putut să intervină altfel decât a făcut-o?

Niculae Havrileţ: Sigur că ar fi putut, dar, din punctul meu de vedere, instituţia în acest moment nu se află în postura unei instituţii independente din punct de vedere decizional, şi aproximativ 90% dintre deciziile care au fost luate sunt luate la nivel politic - desigur, justificate într-o oarecare măsură din punct de vedere al preţurilor nemaiîntâlnite pe această piaţă. Dar întotdeauna - aşa cum spuneam şi când eram preşedintele autorităţii de reglementare - autoritatea de reglementare este vinovatul de serviciu. N-ar trebui să fie aşa, dar deocamdată în România reglementarea nu este una dintre cele mai stabile activităţi din sectorul energetic.

Cătălin Cîrnu: Mulţumim pentru discuţia pe care am purtat-o! Zi frumoasă!