70 de ani de Republică în România

Acum 70 de ani, România își schimba forma de guvernământ, din monarhie constituțională în republică socialistă.

Schimbarea a fost posibilă după abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.

În prezent, potrivit Constituţiei, forma de guvernământ a statului român este republica.

Intr-un interviu la RRA, istoricul Ioan Scurtu a rememorat momentele principale ale trecerii României de la monarhie la republică. El afirmă că "războiul rece", declanşat încă de la finele anului 1945, a contribuit major la accelerarea planurilor sovietice pentru impunerea regimurilor totalitare din Europa de Est. În România monarhia a rezistat cel mai mult după plasarea ţării în zona de influenţă a URSS. Preluarea puterii de un regim pro-comunist în martie 1945 şi consolidarea sa treptată până în decembrie 1947 a adus tânărului rege Mihai şi mai multe obstacole în exercitarea prerogativelor constituţionale. Ordinul înlocuirii formei de guvernământ a sosit în noiembrie 1947, reaminteşte istoricul.

Reporter: Abdicarea regelui la 30 decembrie 1947 a fost mitizată consistent în cei 70 de ani care trecut de atunci. Din punct de vedere istoric, domnule profesor Scurtu, ce ar merita să păstrăm?

Ioan Scurtu: În primul rând faptul că România era singura ţară cu regim monarhic din această zonă a Europei, că deja guvernul României, urmând dispoziţiile primite de la Kremlin, începea să se manifeste ca un guvern socialist, adoptând măsuri de restrângere a activităţii individuale, a întreprinderilor, a introdus controlul muncitoresc în fabrici, şi alte asemenea măsuri, că decizia propriu zisă de înlăturare a regelui a fost avizată de Stalin care însă a cerut ca să nu se procedeze în forţă şi să se găsească o cale amiabilă şi se pare că s-a găsit, pentru că "regina mamă" Elena a declarat că fost un divorţ elegant, da, că Gheorghiu Dej şi cu Petru Groza au stăruit ca regele să semneze actul de abdicare, dar sigur fără a se renunţa la forţă. Ei acuma, sigur, aici este o secvenţă comentată, anume că după ce a primit actul de abdicare...

Reporter: Semnat...
Ioan Scurtu:...semnat de rege... Groza s-ar fi exprimat aşa către majestatea sa "regina-mamă": "Pipăiţi aici!" - în buzunarul de la spate de la pantaloni, unde avea un pistol. Şi, ulterior, Groza a explicat că avea pistol, s-a hotărât ca toţi membrii guvernului să poarte pistol, din momentul în care el însuşi a fost victima unei agresiuni, chiar în faţa Bisericii Italiene, şi de atunci s-a decis ca aceştia să se poată apăra. Nu s-a semnat abdicarea cu pistolul pe masă, cum s-a acreditat...

Reporter: Sau la tâmplă!
Ioan Scurtu: Da, sau chiar la tâmplă şi nici nu s-a invocat omorârea a 1.000 de studenţi... Chestiunea asta a apărut după decembrie '89, când se spunea că revoluţia a fost făcută de tineri şi, îndeosebi, de studenţi. Dar nu existau 1.000 de studenţi arestaţi la 30 decembrie 1947. Acesta este un lucru absolut cert. Cursul istoriei acesta era. Sovieticii nu mai tolerau un rege în zona controlată de ei. Se hotărâse să se accelereze procesul de transformări socialiste. Era o replică la Planul Marshall. Marshall încercase să atragă şi ţările acestea din zona sovietică la susţinerea materială, financiară din partea americanilor...

Reporter: Trimiseseră propunerile, Cehoslovacia era mai avansată în privinţa aceasta, după care au refuzat.
Ioan Scurtu: Da, şi au trebuit să renunţe şi atunci sovieticii au interpretat că Planul Marshall... americanii voiau să intre în zona lor de influenţă şi atunci au decis să încheie capitolul ăsta de tranziţie spre un regim pe care ei şi aşa îl ştiau că trebuia să fie unul socialist, totalitar, şi a venit hotărârea - în noiembrie s-a luat această hotărâre - ca toate ţările să treacă rapid la socialism.