60 de zile de greva foamei

Motivul principal al protestului profesoarei este neaplicarea legii adoptate în 2008 prin care salariile profesorilor erau mărite cu 50 de procente.

Pentru solidarizare, alte două cadre didactice au intrat în greva foamei, iar profesorii din mai multe şcoli au protestat purtând banderole albe sau refuzând să intre la ore.
În ultimele zile, numărul celor care fac apel la Cristiana Anghel să înceteze greva foamei a crescut.

Ministrul educaţiei Daniel Funeriu a vizitat-o la spital pe Cristiana Anghel la începutul lunii octombrie, iar astăzi i-a cerut din nou, la Radio România, să renunţe la greva foamei pentru a nu-şi pune viaţa în pericol:

"Dorinţa mea acum este ca această formă de protest extremă să înceteze şi mesajul meu către doamna Anghel este că ministrul educaţiei şi bănuiesc că şi alţi membri din guvern au înţeles-o", a declarat ministrul.

Profesoara, în vârstă de 51de ani, este însă decisă să-şi continue protestul.

Ea a declarat că aşteaptă din partea ministrului o soluţie: "Eu sunt convinsă că domnul ministru a înţeles şi n-a înţeles acum, a înţeles de acum trei săptămîni de zile când a venit în vizită la mine. Eu sunt convinsă că ar vrea să mă ajute, dar nu poate singur. Şi sunt de asemenea convinsă că primul şi marele vinovat este domnul Boc. Prima obligaţie a domnului prim-ministru este să respecte Constituţia şi legile ţării."

A crescut numărul celor solidari cu profesoara

Este greu să îi numărăm pe cei care s-au solidarizat cu Cristiana Anghel: partidele din opoziţie, colegii săi de catedră şi de la unităţi şcolare din ţară, sindicalişti din alte domenii.

Ieri, 60.000 de oameni din Alianţa Naţională Sindicală şi Feroviară şi din Uniunea Sindicatelor din spitalele CFR au anunţat că se solidarizează cu gestul ferm al învăţătoarei pentru că au înţeles un lucru esenţial, spun ei, că problema Cristianei Anghel este şi problema lor, iar această problemă nu se referă la propriul portofel şi la statul de plată, ci la întreaga existenţă socială devenită incoerentă la modul cel mai alarmant.

Vineri, o profesoară din Fălticeni a intrat în greva foamei în semn de solidaritate, după ce pe 14 octombrie o altă femeie din Arad, a făcut acelaşi gest.

Profesoara din Fălticeni are şi o listă întreagă de nemulţumiri pentru care a intrat în greva foamei: "Noua lege a educaţiei în forma sa actuală care va produce efecte dezastruoase, legea salarizării personalului din învăţământ pe o treaptă care nu înseamnă nicidecum o recunoaştere a valorii sociale, subfinanţarea gravă a sistemului de învăţământ, disponibilizările iraţionale din sistemul de învăţământ, neaplicarea hotărârilor definitive şi executorii emise de instanţele judecătoreşti, restituirea tăierilor operate în indemnizaţiile de concediu."

Salariile profesorilor majorate prin lege în 2008

În ce priveşte revendicarea de la care a pornit acest val de proteste, reamintim că la sfârşitul lunii septembrie 2008, Camera Deputaţilor - decizională - a votat un act normativ, prin care salariile profesorilor preuniversitari creşteau cu peste 50%, iar a celor universitari cu 70%.

Premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, s-a opus pe motiv că această majorare a salariilor nu putea fi susţinută de economie.

Pînă la urmă, Guvernul a acceptat pentru cadrele didactice în 2008 doar o creştere de 17% şi a abrogat prin acte normative diferenţa de 33%.

Unii profesori au dat în judecată Ministerul Educaţiei pentru a primi majorarea salarială de aproximativ 50%, iar o parte dintre ei au primit sentinţe favorabile, însă un nou act normativ a fost adoptat pentru eşalonarea pe trei ani a plăţii drepturilor obţinute astfel în instanţă.