28 noiembrie 1918,ziua când românii din Bucovina s-au mobilizat la Cernăuţi

28 noiembrie 1918 rămâne în istorie drept ziua în care românii din Bucovina s-au mobilizat la Cernăuţi.

Este data la care membrii Congresului General al Bucovinei votează, cu sprijinul reprezentanţilor comunităţilor germană şi poloneză, unirea cu România, un act ce a fost trimis imediat Regelui Ferdinand la Iaşi.

"Norod mult s-a adunat în cursul dimineţii, la Cernăuţi" - scria ziarul "Evenimentul", acum 100 de ani, la orele 11:00, Sala Sinodală era arhiplină.

La Congresul general al Bucovinei au fost prezenţi membrii Consiliului Naţional Român, delegaţi ai polonezilor şi germanilor, precum şi 13 locuitori din cinci sate ucraineene.

În unanimitate, congresul a votat unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.

Iată ce era scris în actul Unirii care a fost dus imediat după ce a fost semnat, la Iaşi, Regelui Ferdinand: "Mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea Voastră domn liberator şi purtător de grijă al nostru, rugăm să ne primiţi sub sceptrul ocrotitor al Maiestăţii Voastre şi reînnodând firul rupt cu silnicie, înainte de un veac şi jumătate, să reînnoiţi strălucirea Coroanei lui Ştefan."

Semna: preşedintele Congresului general al Bucovinei, Iancu Flondor. Iar istoricul Sorin Iftimi, de la Muzeul Unirii din Iaşi, sublniază că Bucovina era în 1918 cea mai dezvoltată provincie a României Mari.

Sorin Iftimi: Un teritoriu care vreme îndelungată, din 1774 până în 1918, a fost înstrăinat şi administrat de autorităţile austriece, a revenit în componenţa României. Bucovina era teritoriul cel mai urbanizat şi cel mai dezvoltat din punct de vedere economic, chiar comparativ cu Transilvania. Este un teritoriu şi restrâns care a putut să aibă un statut privilegiat, dar a fost o zonă mult mai dezvoltată istoriceşte.