24 ianuarie, Ziua Micii Uniri

Ziua Unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească este marcată, în mai multe oraşe din ţară, prin manifestări culturale, militare şi religioase.

Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire, este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate.

În capitală, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflat pe Dealul Patriarhiei - are loc o ceremonie militară iar la Muzeul Naţional de Istorie va fi deschisă seria expoziţiilor din cadrul proiectului denumit "Exponatul lunii".

Tabloul "Proclamarea Unirii" de Theodor Aman este de această dată proclamat Exponatul lunii.

De la ora 14,00 pe esplanada muzeului va avea loc un recital de muzică militară susţinut de fanfara Jandarmeriei.

De asemenea, Muzeul Naţional de Artă va organiza expoziţia "Mitul Naţional. Contribuţia artelor la definirea identitătii româneşti".

Manifestări în ţară

Manifestări de Ziua Unirii Principatelor vor avea loc în oraşe din 15 judeţe.

Mii de oameni sunt aşteptaţi să participe la Iaşi, în Piaţa Unirii, la ceremonii prilejuite de împlinirea a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Manifestarile oficiale, la care şi-au anunţat prezenţa presedintele senatului, Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta, au început la ora 10,00 cu intonarea Imnului Naţional şi cu un Te Deum dedicat eroilor Unirii.

Potrivit corespondentului nostru Ştefan Daraban, un ceremonial religios va avea loc la Biserica Trei Ierarhi, unde se află osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

De la ora 11.00 la Slatina un cor de 4000 de persoane a intonat imnul. Foto: Laura Stoican

La Focşani sunt programate manifestări în cursul după-amiezei, unde de la 16.45 va avea loc o Horă a Unirii.

Manifestările dedicate împlinirii a 154 de la Unirea Principatelor Române încep la ora 15.00 cu un concert de fanfară şi muzică corală, transmite corespondentul Radio România, Cristina Moise.

Ulterior, în Piaţa Unirii va fi pusă în scenă povestea lui Moş Ioan Roată.

În Focşani există încă borna de hotar de odinioară dintre Moldova şi Muntenia, iar prima sărbătorire a Unirii Principatelor Române a avut loc tot în Focşani în 1888.

Iniţiativa aparţine cadrelor didactice de la Colegiul Unirea, care în 1888 invitau oficialităţile vremii să marcheze ziua Micii Uniri alături de elevii. În 1909 sărbătoarea a luat amploare naţională.

Cu ocazia zilei de 24 ianuarie, de la ora 12.00, la Biserica Vovidenia din Galaţi a avut loc un Te Deum în memoria Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a mamei sale.

De la ora 12.30, la statuia Domnitorului, de la Grădina Publică, autorităţile locale şi câţiva zei de gălăţeni au asistat la trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, evocarea Unirii şi un scurt program artistic susţinut de ansamblul Doina Covurluiului a Centrului Cultural Dunărea de Jos.

Şi la Timişoara a fost sărbătorită Unirea Principatelor Române.

Manifestările au început la ora 10.00, la monumentul dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din curtea Inspectoratului Judeţean de Poliţie, unde a avut loc un ceremonial de depuneri de coroane de flori, o slujbă religioasă şi o defilare al Detaşamentului de onoare al Garnizoanei militare, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene.

De asemenea, au fost depuse jerbe de flori la placheta aflată pe clădirea fostului hotel "Trompetistul" din Timişoara, care aminteşte de faptul că domnitorul Cuza, a poposit în oraşul de pe Bega în drumul său spre exil, ne-a transmis corespondentul Radio România, Alina Bujancă.

Reporterul RRA Alex Lancuzov transmite că, potrivit ministerului de interne, 903 poliţişti, dintre care 165 rutieri, 480 ordine publică şi 258 poliţişti din cadrul altor structuri vor acţiona pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice în municipiile unde vor fi organizate ample manifestări cultural artistice.

La aceste activităţi este preconizat să participe aproximativ 35.000 de persoane, înalţi demnitari şi personalităţi ale vieţii publice.

Manifestări la Bistriţa

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, Cristiana Sabău, la Bistriţa zeci de persoane au sărbătorit Ziua Unirii.



Oficialităţi, parlamentari, şefi de instituţii şi mulţi copii au participat joi 24 ianuarie la festivitatea organizată de municipalitate în Piaţa Unirii, cu prilejul împlinirii a 154 de ani de la Unirea Ţării Româneşti cu Moldova sub conducerea unui singur domnitor: Alexandru Ioan Cuza.

Manifestarea a început cu acordarea onorului militar şi intonarea Imnului Naţional, după care a avut loc un ceremonial religios oficiat de un sobor de preoţi.

După ce prefectul Ioan Ţintean a vorbit despre importanţa actului Unirii, a urmat depunerea de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel mai numeros grup fiind al reprezentanţilor USL.

”Ce zi minunată, ocazie să cinstim cum se cuvine, sub razele soarelui, această zi deosebită a românilor. La împlinirea a 154 de ani de la marele eveniment istoric, generaţia noastră are datoria de a nu-i da uitării pe înaintaşii care au înfăptuit statul naţional şi de a duce mai departe efortul acestora pentru asigurarea bunăstării României. La mulţi ani, naţiune română, Dumnezeu să ne ajute!”, a spus Ioan Ţintean.

Ceremonia dedicată aniversării Unirii Principatelor s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare şi cu un program artistic susţinut de artişti ai Centrului Cultural Municipal, iar la final toată lumea s-a prins cu mic, cu mare, în populara Horă a Unirii, desfăşurată larg în jurul statuii din Piaţa Unirii.

Domnia lui Cuza, perioada maximă de dezvoltare a României moderne

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.

După ce la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie era ales şi domn al Munteniei.

Alegerile pentru Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-au desfăşurat, conform prevederilor Convenţiei de la Paris din 1858, între 8 şi 12 ianuarie 1859.

Partida Naţională n-a reuşit să obţină majoritatea mandatelor.

În dimineaţa de 24 ianuarie, la ora 11,00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă.

"A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit... o dorinţă sfântă", spunea Vasile Boerescu.

Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot.

Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având şi urări adresate domnitorului.

După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite.

Imediat rezultatul a fost adus la cunoştinţa mulţimii de pe Dealul Mitropoliei.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne.

Prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.