24 de ani de la începutul Revoluţiei din decembrie 1989

La împlinirea a 24 de ani de la declanşarea Revoluţiei din decembrie 1989, în Bucureşti şi în ţară au loc diverse manifestări dedicate eroilor căzuţi pentru înlăturarea regimului comunist.

La această oră este programată o ceremonie militară la Cimitirul Eroilor Revoluţiei din capitală.

Evenimentul de la Cimitirul Eroilor Revoluţiei este organziat de Guvernul României, prin Departamentul de Stat pentru problemele revoluţionarilor.

Participă reprezentanţi ai autorităţilor, reprezentanţi ai asociaţiilor revoluţionarilor, dar şi rudele celor care au căzut în decembrie '89, în Bucureşti.

Pe mormintele celor îngropaţi în cimitir au fost aprinse lumânări şi au fost depuse coroniţe şi aduse flori.

O slujbă religioasă va fi oficiată în memoria celor trecuţi în nefiinţă.

Sâmbătă vor mai avea loc câteva evenimente în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Romană, dar şi la sediile Radiodifuziunii şi Televiziunii Române.

Începutul sfârşitului

În urmă cu 24 de ani, revoltele de la Timişoara s-au mutat la Bucureşti, 21 decembrie devenind prima zi a Revoluţiei Române.

După revolta de la Timişoara din 20 decembrie, Nicolae Ceauşescu a convocat la Bucureşti, în faţa sediului Comitetului Central al PCR, o mare adunare populară, sperând că o cuvântare patriotică şi câteva majorări de pensii ar putea pune capăt mişcării revoluţionare care se năştea.

El ceruse acest miting pentru a înfiera tulburările de la Timişoara.

"Apare tot mai clar că este o acţiune conjugată de cercuri care vor să distrugă integritatea şi suveranitatea României" spunea Nicolae Ceauşescu.

De-a lungul discursului au început să se audă huiduieli tot mai puternice, iar mitingul se transforma treptat în revoltă populară.

Oamenii scandau lozinci precum "Jos Ceauşescu!", "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!", în timp ce liderul comunist încerca să reinstaureze ordinea.

Derutat de pierderea controlului mulţimii şi speriat, Nicolae Ceauşescu părăseşte balconul Comitetului Central.

În scurt timp, adunarea populară s-a dispersat, iar oamenii s-au regrupat în Piaţa Universităţii.

Zeci de morţi şi sute de răniţi

Întreg centrul Bucureştiului a fost ocupat de manifestanţi.

Forţele de represiune au împânzit şi ele întreaga zonă, cu TAB-uri şi tanchete, iar în jurul orei 17.00 au murit şi primii oameni: 13 tineri în apropierea Sălii Dalles.

În după-amiaza zilei de 21 decembrie, demonstranţii au improvizat o baricadă din mese şi scaune la Intercontinental.

După miezul nopţii a început să se tragă, iar baricada a fost spulberată de forţele de ordine. 49 de oameni au murit, în jur de 500 au fost răniţi, iar peste 800 au fost încarceraţi, torturaţi şi bătuţi la Jilava.

A doua zi, în 22 decembrie 1989, vestea înăbuşirii în sânge a demonstraţiilor a ajuns la întreaga populaţie, iar oamenii au început organizarea de proteste şi mai ample împotriva regimului.

Până la sfârşitul zilei, România era condusă de un nou organ al puterii - Consiliul Frontului Salvării Naţionale.

Manifestări în mai multe oraşe ale ţării

Mai mulţi revoluţionari s-au strâns, vineri, în Piaţa Victoriei din Timişoara, iar după cum relatează corespondenta noastră Alina Bujancă, sunetul sirenelor a marcat amintirea zilei de 20 decembrie 1989.

Sirenele au sunat la ora 12:00 timp de trei minute în centrul oraşului pentru a marca momentul în care în urmă cu 24 de ani

Timişoara devenea primul oraş liber de comunism din România.

Timişorenii şi-au amintit că pe 20 decembrie 1989 fabricile au intrat în grevă, muncitorii au pornit în coloane pe străzi, armata s-a retras în cazărmi şi cei peste 150.000 de oameni adunaţi în Piaţa Victoriei au strigat "Libertate!".

Şi în municipiul Logoj, al doilea oraş liber de comunism din România, au avut loc depuneri de coroane.

La Sibiu au fost organizate ceremonii militare şi religioase cu depuneri de coroane de flori la monumentele ridicate în memoria celor căzuţi în Decembrie '89, iar la ora 12:00 clopotele tuturor bisericilor din oraş au bătut timp de 3 minute.

În urmă cu 24 de ani, la Sibiu, au murit peste 100 de oameni, iar alţi aproape 300 au fost răniţi.

Sibiul este oraşul cu cele mai multe victime, raportat la numărul de locuitori.

În Bucureşti, ministerul apărării a organizat ceremonii militare la Monumentul închinat eroilor martiri din Popeşti-Leordeni, precum şi la Troiţa din faţa Crematoriului Cenuşa din Bucureşti.

În acest loc, în ziua de 20 decembrie 1989, au fost incinerate cadavrele a 43 de revoluţionari, aduse de la Timişoara, iar cenuşa lor a fost îngropată la Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti.