18.000 de persoane, afectate de poluarea de la Moldomin
Formarea norului de steril la Moldova Nouă este favorizată de încetarea funcţionării iazului de decantare aparţinând Moldomin în anul 2006.
Articol de Mario Balint, 28 Iunie 2013, 14:50
Situaţia poluării cu praf de steril rămâne nerezolvată la Moldova Nouă.
Canicula şi vântul readuc în prim plan această problemă.
În mod direct, în România sunt afectaţi 18.000 de locuitori, iar în Serbia - 12.500.
Autorităţile locale sunt depăşite de situaţie.
Primarul oraşului, inginerul minier Matei Lupu, spune că ministerul economiei are datoria să ecologizeze vechile iazuri de decantare ale întreprinderii miniere.
"Nu există decât o singură soluţie: Ministerul economiei să nu uite că această întreprindere este a lor. Există pericolul de a sta cu mască cel puţin 30-40 de zile. Noi nu putem să ieşim din casă", spune Matei Lupu.
Privatizarea companiei Moldomin pare să fie soluţia salvatoare.
Preşedintele grupului ecologic şi de colaborare NERA, Cornel Sturza Popovici, care monitorizează situaţia în regiune, spune că statul român nu îşi poate lua efectiv mâna de pe această importantă sursă de poluare
"Situaţia actuală a iazului Tăuşani, Boşneag, de la Moldova Nouă, nu este mult diferită faţă de anul 2006. În momentul de faţă, statul spune că şi-a luat mâna de pe el, însă statul român român, ca acţionar unic al Societăţii IESCE Moldomin, prin Ministerul Economiei, este responsabil de întreaga poluare", spune Cornel Sturza Popovici.
Problema s-a agravat din 2006
Formarea norului de steril este favorizată de încetarea funcţionării iazului în anul 2006, fapt care a condus la secarea luciului de apă de la suprafaţă şi favorizarea antrenării sterilului de pe haldă.
Locuitorii Clisurii privesc cu îngrijorare la ziua în care vor fi asediaţi de furtuna sahariană.
"La mine în curte, pot să vă spun că ieri a fost mama să culeagă nişte roşii şi când a ieşit, a ieşit practic albă.
"Am scos numai din curte vreo trei găleţi de minereu", spune un localnic.
Iazul se întinde pe o suprafată de circa 120 de hectare de teren, iar singura soluţie ar fi ca peste zona respectivă să se toarne pământ steril, pe care să fie plantaţi arbori.
Proiectul însă ar fi de ordinul milioanelor de lei, iar autorităţile române întârzie să ia măsuri.
