155 de ani de la Unirea Principatelor

În România se sărbătoresc astăzi 155 de ani de la Unirea Principatelor, moment marcat în întreaga ţară prin ceremonii religioase şi militare, depuneri de coroane sau spectacole.

La 24 ianuarie 1859, Principatele Române s-au unit, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care pe 5 ianuarie a fost ales Domn al Moldovei, iar pe 24 şi al Ţării Româneşti.

Este Mica Unire, care reprezintă certificatul de naştere al statului român modern.

Astăzi, la Iaşi, după ceremonialuri religioase, depuneri de coroane, paradă militară şi tradiţionala Horă a Unirii, seara se va desfăşura ceremonia de retragere cu torţe.

Nu vor lipsi fasolea şi cârnaţii, oferiţi de primăria oraşului, care a anulat însă spectacolul folcloric din Piaţa Unirii, în semn de respect faţă de victimele accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

La Muzeul de Istorie din Botoşani, la această oră are loc Simpozionul "155 de ani de la Unirea Principatelor Române".

Pentru prima oară sunt expuse aici obiecte care le-au aparţinut Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi soţiei sale, Elena.

În toate localităţile unde se marchează, prin ceremonii şi spectacole, evenimentul istoric de la 24 ianuarie 1859 ziua se încheie printr-o horă a unirii.

Ce s-a întâmplat acum 155 de ani la 24 ianuarie ne spune istoricul Dan Berindei.

"24 ianuarie era o zi care încheia un proces început cu două zile mai înainte, chiar cu trei zile mai înainte, proces legat de intrarea în funcţiune a Adunării Elective a Ţării Româneşti. Aici majoritatea nu era deţinută de Partida Naţională, şi, în consecinţă, gruparea radicală din sânul liberalilor acelor vremi a recurs la sprijinul maselor, în spiritul, în fond, al evenimentelor petrecute cu un deceniu mai înainte, în 1848.

"Şi, în consecinţă, au fost adunaţi, prin îndemnul aşa-numiţilor tribuni, reprezentanţi ai acestei grupări radicale, între 30 şi 35 de mii de oameni s-au găsit în preajma Adunării, în timpul acestor zile fierbinţi. Şi sigur că prezenţa lor a determinat şi un curs al evenimentelor favorabil, înainte de toate, ideii unirii, ideii formării unui stat nou, unui stat modern, unui stat în care în Adunare să fie reprezentate toate categoriile sociale, una din revendicările adunărilor ad-hoc", a spus istoricul Dan Berindei.