14 state europene au discutat Strategia Dunării la Bucureşti
Oficiali ai ţărilor din regiunea Dunării şi membri ai Comisiei Europene au adoptat la Bucureşti o declaraţie în care se angajează să sprijine dezvoltarea zonei.
Articol de Sorin Moţatu, 08 Noiembrie 2010, 19:46
Oficialii prezenţi luni la Bucureşti, la summitul Dunării, au adoptat o declaraţie în care reafirmă angajamentul statelor din regiune pentru dezvoltarea zonei în cadrul Strategiei Dunării.
Documentul reaminteşte domeniile de interes zonal, dar şi căile de acţiune în aceste chestiuni: transporturi, interconectare energetică, protecţia mediului, păstrarea resurselor de apa şi managementul factorilor de risc.
România este, alături de Austria, iniţiator al Strategiei europene a Dunării care reuneşte 14 state riverane şi din bazinul fluviului şi care se înscrie în cadrul gândirii europene asupra macroregiunilor.
Ţările participante, fiind în grade diferite de dezvoltare economico-socială, au şi obiective diferite.
Statele noi membre ale Uniunii Europene pun accentul pe dezvoltarea economică a regiunii, însă ţări ca Germania sau Austria sunt preocupate de mediu, protecţia mediului, calitatea apei şi aerului.
"Printre proiectele cele mai importante putem evidenţia, în primul rând, asigurarea navigabilităţii pe tot parcursul navigabil al Dunării pe o perioadă cât mai mare de timp, este una din ţintele strategiei şi trebuie să spunem că există peste 80 de puncte de blocaj pe Dunăre. De asemenea, avem în vedere modernizarea porturilor", a declarat Viorel Ardeleanu, director în Ministerul român de externe.
Autorităţile române susţin că din această iniţiativă România ar avea de câştigat, atât în importanţă geostrategică, dar şi concret în planul dezvoltării regiunii de-a lungul Dunării.
România pledează pentru protecţia ecosistemelor
Protecţia ecosistemelor de la Dunăre este un alt obiectiv al strategiei prin care se urmăreşte crearea unui sistem de monitorizare a acestora.
Mai mult, România pledează şi pentru un sistem de monitorizare şi protecţie împotriva inundaţiilor sau a secetei, fenomene naturale cu care se confruntă sudul ţării.
Grigore Baboianu, guvernatorul Deltei Dunării, a afirmat că beneficiarul nemijlocit al resurselor naturale trebuie să fie comunitatea locală.
"Nu vom putea avea un partener în conservarea biodiversităţii, în conservarea habitatelor naturale decât colaborând cu aceste comunităţi, conştientizând că valorificarea resurselor fără discernământ, fără minime obligaţii de a respecta capacitatea de refacere a habitatelor nu este posibilă", a declarat Grigore Baboianu.
La fel ca Uniunea pentru Mediterană sau Strategia Baltică, Strategia Dunării ar putea rămâne doar un alt proiect european la nivel de idei.
Principalele riscuri rămân pierderea interesului statelor participante şi găsirea şi utilizarea banilor pentru proiecte după o criză financiară şi economică cu efecte globale.
