100 de ani de la plecarea tezaurului la Moscova și 12 ani de discuții

Au trecut 100 de ani de la plecarea primului tren care a transportat la Moscova ceea ce noi numim Tezaurul României, pentru a-l pune la adăpost în Primul Război Mondial.

A urmat un al doilea transport în anul 1917. O parte din tezaur a fost restituită în 1935 şi 1956.

După încheierea Tatatului de bază româno-rus, în 2003, comisia de specialişti din România şi Rusia creată pentru discutarea chestiunilor istorice divergente, inclusiv a restituirii în întregime a Tezaurului, a lucrat timp de 12 ani cu o viteză considerată de o parte din participanţii din partea română la comisie ca extrem de redusă.

Această comisie formată din experţi trebuie să ajungă la un punct de vedere comun în privinţa Tezaurului şi să îl transmită decidenţilor.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, s-a referit într-un interviu la faptul că această instituţie şi-a încheiat rolul care i-a revenit în prima parte a activităţii comisiei, iar ceea ce urmează nu este o retragere din activitatea comisiei.

Dan Suciu: Nu este o retragere, pur şi simplu este o misiune îndeplinită din partea BNR într-o comisie mixtă de istorici şi diplomaţi care s-a constituit în vederea găsirii şi restituirii Tezaurului BNR. În această comisie, rolul BNR era de a pune la dispoziţie toate documentele care să ateste provenienţa şi transferul acestui tezaur pe baza documentelor originale şi toate documentele care ţin de contextul acestui eveniment istoric. Acest lucru s-a îndeplinit, a fost o etapă în activitatea comisiei, care acum se închide. Urmează alte etape unde rolul BNR nu mai este atât de important. Sigur că BNR este la dispoziţia comisiei dacă mai este nevoie de ceva, dar este important de marcat această etapă închisă pentru a nu mai tergiversa un proces care şi aşa este deja tergiversat.
Dl academician Ioan Aurel Pop, preşedintele din partea română a comisiei mixte, ne-a vorbit despre expertiza BNR de care este nevoie în continuare şi a spus că înţelege dezamăgirea conducerii BNR pentru rezultatele obţinute în aproape 100 de ani de eforturi pentru recuperarea Tezaurului. Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai este de curând membru şi preşedinte din partea română în această comisie cu componenţă complexă.

Ioan Aurel Pop: Nu este vorba de comisie de istorici, ci este vorba de o comisie de specialişti în diferite domenii, de la experţi financiar-bancari la evaluatori de opere de artă, la teologi, la arhivişti, la muzeografi şi, fireşte, e vorba şi de istorici pentru că, pe de o parte, au trecut 100 de ani de când marile valori ale României au fost expediate. Primul tren a plecat, cum se ştie, în 1916, al doilea, în 1917. Deci e vorba de 100 de ani de istorie şi trebuie analizate şi împrejurările istorice care au fost în acel moment şi care s-au derulat de atunci încoace în această 100 de ani. Pe de altă parte, este vorba de valori care sunt şi istorice, dar nu numai istorice şi aş zice în principal nu numai istorice, pentru că e vorba de un tezaur de aproape 100 de tone de aur care a aparţinut Băncii Naţionale şi ceea ce pot să vă spun este că toate întâlnirile desfăşurate până acum în România ale comisiei, cele patru majore, inclusiv cea din urmă, mai ales cea din urmă, din 2016, s-au făcut cu contribuţia fundamentală a BNR alături de contribuţia MAE. Aşa se întâmplă în ambele părţi, repet, fiind vorba de o comisie oficială. Dar, din punctul de vedere al părţii române nu s-a putut avansa prea mult.

Realizator: Înţeleg că prima fază a activităţii acestei comisii implica prezentarea de către partea română a unor documente care să ateste cât mai corect posibil obiectele şi valorile care au fost transportate la Moscova. S-a încheiat această fază?

Ioan Aurel Pop: Din punctul de vedere al părţii române, eu aş zice că aproape s-a încheiat sau în proporţie de 90% s-a încheiat. Noi suntem acum în situaţia cu specialiştii noştri de a reconstitui anumite aspecte absolut de detaliu, de conţinut al unora dintre lăzile care s-au trimis la Moscova, dintre acele colete extraordinare, dar din punctul nostru de vedere, repet, în proporţie covârşitoare, s-a înaintat tot ce a fost în posesia noastră, în posesia Arhivelor Naţionale, în posesia MAE, a BNR, a CEC-ului, a Patriarhiei Ortodoxe Române şi a rămas în suspensie chestiunea documentaţiei care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cele două părţi trebuie să se pună de acord, iar din acest punct de vedere, documentarea din partea Federaţiei Ruse nu s-a realizat datorită unor tergiversări şi datorită unor factori pe care eu nu-i cunosc în întregime, eu fiind abia în acest moment membru al acestei comisii şi preşedinte din partea română.

Realizator: Deci, partea rusă până acum nu a confirmat nimic din documentele transmise de partea română?

Ioan Aurel Pop: Nu, partea rusă a recunoscut că s-a înaintat un tezaur românesc în Imperiul rus, în Imperiul ţarist, acest lucru s-a recunoscut, pentru că mărturiile sunt copleşitoare şi noi, partea română, insistăm că din punct de vedere al dreptului internaţional, chiar dacă s-au succedat pe acelaşi teritoriu de la Imperiul rus până azi mai multe tipuri de state, cum au fost Rusia sovietică, URSS şi astăzi Federaţia Rusă, din punctul de vedere al dreptului internaţional Federaţia Rusă este statul succesor. Au rămas în discuţie în continuare anumite confirmări de inventare, liste care, noi spunem că se află cu siguranţă pe teritoriul Federaţiei Ruse, se află în Arhive şi, chiar la ultima întâlnire, s-a căzut de acord să se facă cercetări, inclusiv cu ajutorul experţilor români, în Arhivele Ruse. Noi ne-am arătat disponibilitatea de a permite experţilor ruşi de a studia pe teritoriul României în orice arhive doresc domniile lor pentru a se putea documenta.

Realizator: Care va fi pasul următor?

Ioan Aurel Pop: Pasul următor ar trebui să fie o întâlnire a comisiei în Rusia, probabil la Moscova. Eu sunt absolut convins că şi BNR va rămâne în continuare să-şi ofere expertiza în această comisie, dar nu pot să nu recunosc o anumită dezamăgire şi o anumită amărăciune a conducerii BNR, care este firească, după un efort de circa 100 de ani s-a făcut încă foarte, foarte puţin din acest punct de vedere. Vă reamintesc că BNR a păstrat această idee vie de-a lungul celor 100 de ani trecuţi şi că fiecare guvernator a trecut celuilalt, succesorului său, acest dosar extraordinar, dosarul litigios al Tezaurului României trimis la Moscova. Deci din acest punct de vedere, BNR are un rol fundamental, pentru că, din aurul înaintat de BNR, cum spuneam, peste 90 de tone de aur nu s-a restituit nimic.

Realizator: Dl academician Ioan Aurel Pop ne-a mai spus şi că, în final, concluzia comisiei de experţi va fi transmisă decidenţilor. De deciziile politice depinde mai departe restituirea Tezaurului, iar nivelul relaţiilor dintre cele două ţări are o importanţă fundamentală asupra desfăşurării comisiei.

AUDIO: Academicianul Ioan Aurel Pop

AUDIO: Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu