Votul uninominal, adoptat de deputaţi

Camera Deputaţilor, for decizional în cazul acestui proiect, a adoptat cu 180 voturi "pentru", 30 "împotrivă" şi 26 abţineri, proiectul privind sistemul de vot uninominal iniţiat de copreşedinţii USL Crin Antonescu şi Victor Ponta, respingând toate amendamentele PDL şi UDMR.

Proiectul prevede că vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat colegiul în care au candidat, iar, suplimentar, în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare, acestea vor primi în plus un mandat de parlamentar.

Pragul electoral a fost eliminat şi a fost adoptată o prevedere potrivit căreia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca în 2008.

Deputaţii au respins amendamentele PDL privind reducerea numărului de parlamentari la 300, precum şi cele ale UDMR.

La dezbaterile generale, PDL a anunţat că, dacă nu se adoptă amendamentul privind reducerea numărului de parlamentari, nu susţine acest proiect.

După ce proiectul a fost adoptat, PDL a anunţat că va ataca la Curtea COnstituţională legea privind sistemul uninominal de vot propusă de USL şi votată marţi de către Camera Deputaţilor.

UDMR a anunţat că se abţine de la vot, iar grupul progresist şi cel al minorităţilor naţionale au declarat că votează acest proiect.

În timpul dezbaterilor, mai mulţi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale au protestat, de la balcoanele sălii de şedinţă, faţă de adoptarea acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

Textul legislativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu.

În 2008, vot uninominal cu compensare

Noul sistem de vot va desemna câştigător pe cel care va obţine cel mai mare număr de voturi dintr-un colegiu şi vine să schimbe vechiul sistem de vot, care a fost folosit doar la alegerile parlamentare din noiembrie 2008.

Legea 35 din 2008 schimba sistemul de vot la parlamentarele din România, care se baza până atunci pe votarea unor liste de partid.

Noul sistem de vot aducea ca noutate faptul că sunt consideraţi câstigători candidatii pe baza unor noi criterii: depăşirea unui număr de 50% din totalul voturilor valabil exprimate în favoarea unui singur candidat, dar şi pe baza unei distribuiri a mandatelor în funcţie de rezultatele obţinute de respectivul partid.

Astfel, alegerea senatorilor şi deputatilor, urma să se bazeze, în mai mare măsură pe baza votului uninominal, a votului direct, orientat către un candidat, persoană şi nu spre partid.

Dar rezultatele alegerilor din noiembrie 2008 va arăta contrariul.

Doar puţin peste 20 la sută dintre senatori au intrat în parlament prin vot direct, şi doar 26 la sută dintre deputaţi au obţinut peste 50 de procente din voturile valabil exprimate în colegiile în care au candidat, restul parlamentarilor ajungând prin redistribuire.

Intenţia noului sistem de vot era să elimine "traseismul" politic şi să-i apropie pe aleşi de colegiile în care au candidat, dar rezultatul nu a fost cel dorit, imediat după alegeri formându-se un nou partid, UNPR, cu parlamentari care au părăsit partidele pentru care au candidat.

Au fost cazuri în care un candidat care s-a aflat pe locul 3 în colegiul său a ajuns în parlament, iar cel care a primit cel mai mare număr de voturi nu a ajuns pe fotoliul de parlamentar.

Este cazul senatorului Crin Antonescu, clasat pe locul doi în colegiul 2 bucureştean, fiind devansat de PDL-istul Ionuţ Popescu, dar Crin Antonescu va ocupa fotoliul de senator, după redistribuire.

Şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a ajuns deputat de Ilfov, după o a treia redistribuire.

În schimb, vicepreşedinta PNL, Norica Nicolai a obţinut în Călăraşi cel mai mare număr de voturi, dar tot în urma redistribuirii, nu a ajuns în Senat.