Ungaria susţine aderarea României la spaţiul Schengen

România este pregătită să răspundă cerinţelor de securitate, în scopul aderării la spaţiul Schengen, a declarat preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, luni, la Palatul Cotroceni.

"Sunt convins şi, personal, nu numai pe baza discuţiilor, ci şi pe baza celor studiate de mine, consider că România este pregătită pentru a răspunde cerinţelor tehnice de securitate. Noi putem pe cale diplomatică să sprijinim ca încrederea europeană să fie completă şi să se realizeze această aderare", a precizat preşedintele ungur.

El şi-a nuanţat, însă, poziţia, arătând că Ungaria trebuie să se convingă mai întâi că România îşi va îndeplini responsabilităţile de membru al spaţiului Schengen, pentru ca apoi Budapesta să convingă celelalte state semnatare ale acestui acord cu privire la capacitatea Bucureştiului de a gestiona noile responsabilităţi.

"Este obligaţia noastră ca acele cunoştinţe pe care Ungaria le-a acumulat pe miile de kilometri de graniţă această experienţă să o predăm României. După ce suntem noi convinşi, vom convinge, la rândul nostru, şi pe acele ţări că această responsabilitate a României va funcţiona bine şi cred că trebuie şi prin mijloace diplomatice să contribuim la consolidarea acestei încrederi", a precizat Pal Schmitt.

În context, el a dat asigurări că ţara sa, în prima parte a anului 2011, când va deţine preşedinţia Uniunii Europene, va sprijini România pentru aderarea la spaţiul Schengen în luna martie.

"Ungaria va face totul în timpul preşedinţiei, la începutul anului viitor, ca să sprijine România în aderarea la zona Schengen, cum a spus domnul preşedinte, să se realizeze în luna martie, anul viitor", a mai afirmat preşedintele Pal Schmitt.

România nu vizează o autonomie regională

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în cadrul conferinţei de presă susţinută alături de omologul său ungar, Pal Schmitt, că România nu vizează "o autonomie regională, ci o autonomie a comunităţilor în raport cu guvernul central".

"Pentru a fi mai uşor de înţeles, vă dau câteva repere. Spre exemplu, în afară de taxele locale, un important procent din taxele naţionale rămâne la nivelul comunităţilor, ceea ce înseamnă o autonomie financiară crescută şi decizie pe plan local asupra a ceea ce se face cu banii. Un alt exemplu: copiii pot opta pentru limba în care învaţă. Mai mult, noua lege a educaţiei stabileşte şi transferul şcolilor către administraţiile locale.

"Un alt element, acum trei luni au fost transferate spitalele către administraţiile locale. Un alt element - administraţia locală poate să-şi înfiinţeze propria poliţie. Ne-am dori foarte mult ca minoritatea românească din ţările din jurul României să aibă acelaşi nivel de autonomie pe care o oferim noi minorităţilor", a precizat Traian Băsescu.

Preşedintele a precizat că în România au nevoie de autonomie, în mod egal, şi cetăţenii români de origine română şi cetăţenii maghiari de origine maghiară şi cetăţenii români de origine maghiară.

"Toţi au nevoie de autonomie", a punctat şeful statului român, care a mai amintit că ministrul culturii din România este de etnie maghiară.

"În România nu există o problemă a minorităţilor. Facem tot ce se poate să se simtă mai bine în România şi să-şi vadă menţinută cultura, obiceiurile şi respectul majoritarilor pentru orice minoritate", a adăugat Traian Băsescu.

Întrebat dacă va exista înţelegere în problema autonomiei teritoriale în Ardeal, şeful statului ungar, Pal Schmitt, a precizat că este o problemă ce va fi abordată în discuţiile bilaterale.

"Eu am spus că sunt zone unde trăiesc maghiari şi aş dori să se trateze şi din acest punct de vedere, dar probabil că într-o perspectivă vom discuta pe tema asta. Noi am sprijini cu mare plăcere ca să aibă un drept de autodeterminare mai mare în cele trei judeţe, dar desigur este o răspundere foarte mare. Nu este vorba numai de drepturi şi libertăţi, ci este o răspundere foarte mare", a adăugat preşedintele Ungariei, Pal Schmitt.