Traian Băsescu doreşte o nouă lege ANI în zece zile

Preşedintele Traian Băsescu a apreciat în ceea ce a numit "un comentariu personal, care nu mai poate influenţa în niciun fel deciziile Curţii", că aleşii, odată cu depunerea candidaturii, şi-au depus şi declaraţiile de avere, ceea ce reprezintă "o acceptare tacită de a-şi face publice averile" şi a susţinut că decizia Curţii Constituţionale a fost "puţin exagererată".

"Cred că, în decizia sa, Curtea Constituţională a exagerat dintr-un motiv simplu: nu este o chestiune de confidenţialitate sau de secret al datelor personale şi informaţiilor persoanele averea demnitarilor. În momentul de faţă nu avem niciun demnitar care să fi fost ales înainte de apariţia legii de funcţionare a Agenţiei Naţională de Integritate (ANI)", a declarat Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la începutul consultărilor de la Palatul Cotroceni cu partidele şi formaţiunile parlamentare, că ar dori ca Parlamentul să rezolve problema legată de funcţionarea ANI în 10 zile.

Şeful statului a spus că graba la care îndeamnă Parlamentul să adopte legea ANI e motivată de faptul că România are nevoie în vară de un raport bun de la Bruxelles, "în condiţiile în care vrem să scăpăm de monitorizarea pe justiţie".

Pe de alta parte, Traian Băsescu a apreciat că imposibilitatea funcţionării eficiente a ANI ar putea pune în pericol intrarea României în spatiul Schengen.

"Să nu lăsăm loc la revenirea ideii de conectare a problemelor justiţiei cu intrarea României în spaţiul Schengen", a adăugat Traian Băsescu.

PD-L: Cei care nu vor să declare averile, să meargă în domeniul privat

Preşedintele PD-L, premierul Emil Boc, a declarat după consultările de la Palatul Cotroceni, referindu-se la proiectul de lege ANI adoptat de guvern, că persoanele care se feresc sau nu doresc să-şi declare public averile trebuie să renunţe la funcţiile publice şi să meargă în sfera privată.

"PD-L consideră că românii au dreptul să cunoască modul în care demnitarii îşi dobândesc averea şi să dea, prin procedee de transparenţă, explicaţii publice cu privire la modul în care îşi dobândesc averea şi, la sfârşitul mandatului, să explice modul în care au completat declaraţia de avere", a declarat după consultări Emil Boc.

El a adăugat că partidul pe care îl conduce va susţine în Parlament proiectul de lege privind funcţionarea ANI.

PSD şi PC susţin o nouă lege ANI care respectă Constituţia

Şi reprezentanţii PSD şi PC s-au pronunţat în favoarea existenţei Agenţiei Naţionale de Integritate şi au anunţat că vor susţine noua Lege de organizare şi funcţionare cu condiţia ca aceasta să respecte Constituţia.

Guvernul a avizat proiectul de lege privind funcţionarea ANI

Înainte ca partidele parlamentare să meargă la Cotroceni, executivul s-a întrunit în şedinţă la Palatul Victoria, pentru a discuta despre noua lege de funcţionare a ANI.

Proiectul actului legislativ a fost avizat, iar premierul Emil Boc a spus că în noua sa formă legea ANI va fi cel puţin la fel de eficientă ca şi până acum.

Primul-ministru a mai declarat că România este obligată în faţa Uniunii Europene să aibă o astfel de instituţie, care să funcţioneze şi să aibă rezultate în lupta împotriva marii corupţii.

Declaraţie de patrimoniu

Declaraţia pe care o vor completa demnitarii se va numi declaraţie de patrimoiu şi va avea două componente: una publică, aceasta va include valoarea conturilor bancare, imobilele şi bunurile deţinute şi o componentă confidenţială, păstrată doar de către ANI, în care vor apărea şi băncile unde sunt deschise eventualele conturi, precum şi adresa locuinţelor deţinute.

Se respectă astfel, potrivit şefului executivului, decizia Curţii Constituţionale privind dreptul la viaţă privată.

Prin proiectul de lege adoptat, guvernul urmăreşte continuarea activităţii ANI, declararea în continuare de către demnitari a averii şi existenţa unei autorităţi care să verifice averile demnitarilor.

Pentru a respecta deciziile Curţii Constituţionale, ANI va analiza doar datele înscrise în declaraţiile de patrimoniu, va înainta apoi un raport, după caz ANAF sau Parchetului, urmând ca decizia să revină acestor instituţii, a explicat ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.

Membrii executivului s-au întrunit pentru a discuta situaţia ANI după decizia Curţii Constituţionale prin care mai multe articole ale legii de funcţionare a ANI au fost declarate neconstituţionale.