Start oficial în campania pentru alegerile locale

Alegerile locale din 10 iunie se vor desfăşura într-un un singur tur de scrutin, iar în joc sunt funcţiile de primar, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri locali din 41 de judeţe, plus Bucureştiul, peste 300 de oraşe şi mai multe de 2.500 de comune.

Aproximativ un milion de tineri, ajunşi la vârsta majoratului în ciclul electoral care se închieie, vor vota pentru prima oară, într-un scrutin local.

Actorii principali ai alegerilor locale sunt consideraţi candidaţii importanţi la funcţia de primar de comună, oraş sau municipiu.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Adrian Moraru, explică acest lucru prin faptul că electoratul aşteaptă de la primar să rezolve orice problemă de interes local, salubritate, reţea de apă, drumuri, transport, iluminat public sau siguranţă publică.

"Pe lege, în mod normal, toate aceste lucruri nu sunt aprobate de primar, ci sunt aprobate în Consiliul local; deci, până la urmă, puterea cea mai mare ar putea să o aibă consilierii locali, însă la noi, tradiţional, liderul filialei locale este cel care candidează la funcţia de primar şi nu la funcţia de consilier local sau liderul majorităţii din consiliul local, şi atunci din această suprapunere politică peste zona de responsabilităţi administrative, în general, în România, totul se aşteaptă de la primari" spune Directorul executiv al Insttutului de Politici Publice, Adrian Moraru.

Pentru prima dată, primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur.

Sistemul de vot a fost deja aplicat la precedentele alegeri pentru funcţia de preşedinte de consiliu judeţean.

"Preşedinţii consiliilor judeţene s-au personalizat prin nişte instituţii impersonale, aşa cum trebuie să fie instituţiile. Au devenit instituţii personale. Este un pas înapoi, făcut de România, în ultimii patru ani de zile, nu înainte, ca urmare aceştia au fost interesaţi de imaginea lor şi de acel tip de politici care îi favorizează şi mai puţin de politicile publice şi, da, au făcut tot efortul să fie cunoscuţi, asta nu înseamnă că s-a îmbunătăţit calitatea administraţiei, ci doar că preşedinţii consiliilor judeţene s-au transformat în forţe politice", Cristian Pârvulescu, preşedintele Pro Democraţia.

Pentru funcţiile de consilier local sau judeţean, se candidează în continuare ca independent sau pe lista unui partid.

Mandatele de consilier se împart proporţional cu numărul de voturi obţinut de fiecare partid.

Ordinea repartizării mandatelor de consilier local sau judeţean este în funcţie de ordinea candidaţilor pe listă.