Sistemul antirachetă de la Deveselu "este defensiv"

Preşedintele Traian Băsescu l-a informat, vineri, la Bucureşti pe secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, că România va putea să îşi respecte obligaţia faţă de NATO de a asigura 2 la sută din PIB pentru armata, abia din 2016.

România îşi reduce efectivele din Afganistan din această vară, dar rămâne în acest teatru de operaţiuni NATO şi după 2014 pentru a contribui la procesele de instruire în sistemele de securitate ale statului afghan, a mai arătat preşedintele Traian Băsescu punctând totodată priorităţile României.

Preşdintele Traian Băsescu a afirmat la finalul discuţiilor cu şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen, că România consideră necesară organizarea unui summit al Alianţei Nord Atlantice anul viitor, care să abordeze printre altele şi subiectul securităţii energetice.

O prioritate a României în interiorul NATO este legată şi de tranziţia den Afganistan, iar alta priveşte implementarea conceptului de "Smart Defence".

Acest concept de apărare inteligentă, spunea Traian Băsescu, permite economii uriaşe de resurse dar, totodat, obţinerea aceloraşi rezultate în garantarea securităţii cetăţenilor statelor membre ale NATO.

Pe de alţă parte, Traian Băsescu a susţinut că România nu a acceptă declaraţiile belicoase pe subiectul scutului antirachetă şi proiectului de la Deveselu.

Preşedintele a menţionat că sistemul amplasat pe teritoriul României este defensiv.

"Am dezavuat unele declaraţii care amplifică riscurile pentru România şi le vedem că apar pe la diverse posturi, cei drept din afara României, apar tot soiul de declaraţii belicoase.

"Sistemul amplasat pe teritoriul României, ca întregul sistem de apărare antirachetă, este un sistem defensiv", a spus Traian Băsescu.

România, apreciată de oficialul NATO

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat contribuţia României la Alianţa Nord-Atlantică şi a mulţumit trupelor româneşti pentru profesionalism şi sacrificiu.

La rândul său, oficialul NATO a susţinut că scutul antirachetă este unul defensiv.

"Mulţumesc României pentru contribuţia importantă la sistemul de apărare antirachetă al NATO, care este acum operaţional. Acesta este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări", a declarat Anders Fogh Rasmussen.

Bugetul alocat apărării va reintra în 2016 în obligaţiile asumate la intrarea în NATO, privind asigurarea a 2 % din Produsul Intern Brut pentru armată, a mai susţinut şeful statului Traian Băsescu, decizie salutată şi de oficialul NATO.

Pe de altă parte, Traian Băsescu a declarat că România nu a declanşant în acest moment nicio procedură diplomatică sau de altă natură pentru funcţia de sceretar general al NATO, menţionând că actualul deţinător al funcţiei mai are un an şi jumătate de mandat.

La rândul său, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat că este prematură discutarea acestei probleme.

Secretarul general al NATO a avut mai multe intâlniri în Bucureşti

Oficialul NATO a mai avut în această dimineaţă întâlniri cu premierul Victor Ponta, cu ministrul de externe şi cu cel al apărării.

În această după-amiază, secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen a primit titlul "Doctor Honoris Causa" al Universităţii Bucureşti.

El le-a explicat studenţilor că uşle Alianţei rămân deschise şi că statele candidate nu trebuie decât să indeplinească criteriile de aderare.

Rasmussen a mai spus că NATO se adaptează permanent la noile provocări, foarte diferite de cele ale Războiului Rece, ca de exemplu ameninţările cibernetice.

"Europa trebuie să sprijine diplomaţia"

Scutul antirachetă are un caracter strict defensiv, dar este un răspuns real la o ameninţare reală - a spus, astăzi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

El a mulţumit trupelor române pentru profesionalismul şi sacrificiul lor.

La Bruxelles, corespondentul nostru Luminiţa Apostol a abordat şi alte teme de politică internaţională.

Reporter: Capacităţile militare reprezintă una dintre provocările cu care este confruntată Alianţa şi, în special, statele aliate din Europa. Recent, în Parlamentul European aţi cerut statelor UE să investească mai mult în securitate şi apărare şi aţi afirmat că doar diplomaţia nu conferă putere UE. Aţi putea dezvolta această idee?

Anders Fogh Rasmussen: Cred că dacă Europa vrea să aibă un rol pe scena internaţională, atunci trebuie să fie capabilă să sprijine diplomaţia - ceea ce numim soft power - cu capacităţi militare sporite. Şi foarte des vedem cât de important este acest lucru. Un exemplu recent este Kosovo, Balcanii. Uniunea Europeană a mediat discuţiile politice dintre Belgrad şi Pristina, din fericire s-a ajuns la un acord politic, dar amândouă părţile au cerut garanţii de securitate de la NATO şi de la forţa sa în Kosovo, KFOR. Acesta este un exemplu şi ideea mea a fost că naţiunile europene trebuie să investească suficient de mult în securitate, altfel Europa va înregistra un declin pe scena internaţională.

Reporter: În ce priveşte Siria, liderii europeni au cerut ieri găsirea unei soluţii politice pentru conflictul sirian. Este aceeaşi poziţie pe care o susţine şi NATO şi pe care dumneavoastră aţi reluat-o în repetate rânduri. Situaţia de pe teren devine, însă, tot mai complicată cu fiecare zi. Cum evaluaţi situaţia în acest moment şi implicaţiile ei pentru regiune?

Anders Fogh Rasmussen: Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia şi de evoluţiile din Siria. Situaţia umanitară este dezastruoasă, cu zeci de mii de persoane ucise şi milioane de persoane refugiate. Există riscul propagării conflictului în regiune şi există riscul folosirii armelor chimice. Deci, este cu adevărat o chestiune îngrijorătoare şi acesta este motivul pentru care o soluţie politică este necesară urgent. Cred că lumea realizează că o intervenţie militară străină în Siria ar avea consecinţe regionale imposibil de anticipat. De aceea, calea corectă este o soluţie politică şi sper că iniţiava americano-rusă de a organiza o conferinţă internaţională poate crea cadrul pentru o soluţie politică.