Şefii ÎCCJ, propuşi de CSM, nu pot fi contestaţi de preşedintele României

Au fost şi astăzi discuţii aprinse în Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei. Preşedintele României a rămas şi fără posibilitatea de contesta numirile venite de la CSM pentru şefii Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

Totuşi, preşedintele îşi păstrează atribuţiile în ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT, după ce, astăzi, coaliţia PSD-ALDE şi-a respins propriile amendamente.

Conform reporterului RRA Cătălin Purcaru, comisia a decis să păstreze prevederile din textul iniţial al legii, astfel încât procurorii şefi vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea Ministerului Justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Şi procedura de revocare se păstrează, care se va face tot de preşedintele României. S-au adus modificări însă la numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aceştia vor fi numiţi, la propunerea CSM, de preşedintele României, din rândul judecătorilor şi trebuie să aibă o vechime de cel puţin doi ani la Înalta Curte, fără sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani.

Discuţiile în comisie s-au aprins pe amendamentul propus de CSM, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirile în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Liberalii au contestat propunerea, dorind păstrarea textului iniţial, care prevede că preşedintele poate refuza propunerile, însă motivat. Propunerea CSM a fost adoptată cu susţinerea parlamentarilor PSD şi ALDE, în schimb s-a păstrat prevederea că revocarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de preşedintele României, la propunerea Secţiei de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.