Revista presei editoriale, 5 noiembrie

"Legea educaţiei - tensiuni în coaliţie - posibile scenarii pentru perioada următoare" - între aceşti termeni se înscriu astăzi comentariile editorialiştilor ziarelor centrale.

Situaţia din coaliţie la această oră este rezumată, în Gândul, de Rodica Ciobanu.

Jurnalista nu crede că aceasta (coaliţia) se va rupe şi explică : "UDMR este interesată, mai curând, să rămână la Putere, decât să treacă în Opoziţie. Va schimba tabăra doar când va fi sigură că, din interiorul Coaliţiei, nu mai are nimic de câştigat. Or nu şi-a pierdut încă speranţa că Legea Educaţiei - în care, cum preciza, "nu mai există niciun fel de îngrădiri privind învăţământul în limbile minorităţilor" - va fi salvată".

Analiza Rodicăi Ciobanu continuă. "Fără parlamentarii maghiari de partea sa, Cabinetul Boc ar fi căzut demult; PDL are, aşadar, mai multă nevoie de UDMR decât viceversa".

La legea educaţiei se referă, în editorialul său din Adevărul, Liviu Avram. Unul dintre articolele legii spune că în clasele cu copii dintr-o minoritate etnică, limba română ar urma să fie predată după metoda de predare a unei limbi străine. Acest articol şi-a atras critici vehemente din partea opoziţiei, cu care însă Liviu Avram nu este de acord.

Jurnalistul îşi argumentează poziţia: "Ca să-şi sădească limba oficială printre minorităţi, un stat nu trebuie să fie puternic, ci inteligent. Or, pentru asta e nevoie să-şi fundamenteze deciziile pe fapte, nu pe lozinci. Şi e un fapt că atunci când încep şcoala, copiii minorităţilor - mai ales ai celor compacte, cum e cea maghiară - abia dacă şi-au învăţat limba maternă". Româna chiar le este o limbă străină - mai zice Liviu Avram - şi a-i trata pedagogic ca şi cum ar şti-o deja de acasă înseamnă a-i pune de fragezi în faţa unui uriaş handicap.

Şi Cristian Câmpeanu de la România Liberă scrie că UDMR are dreptate să susţină dreptul copiilor maghiari de a studia istoria şi geografia în limba maternă; dar a condiţiona în acest moment de criză rămânerea la guvernare de legea educaţiei este un gest care trădează faptul că actuala coaliţie este constituită din interese meschine, aici şi acum, şi nu pe responsabilitate politică. De cealaltă parte - continuă Cristian Câmpeanu - opoziţia PSD-PNL-moguli s-a cantonat în tranşeele strategiei "Jos Băsescu" şi nu-i pasă de nimic - nici de FMI, nici de buget, nici de orice altceva.

De aceea - constată jurnalistul - tot mai multe voci vorbesc despre nevoia de a găsi o „a treia cale" pentru ieşirea din actualul blocaj politic. Cristian Câmpeanu consideră că această "a treia cale" trebuie trasată de organizaţiile societăţii civile. Acestea au experţi admirabili, care de cele mai multe ori ştiu mai bine decât politicienii ce-i de făcut, care pot construi campanii eficiente şi lansa proiecte necesare, dar care din păcate vorbesc doar cu responsabilii şi cu puterea, mai puţin cu baza populară.