Revista editorialelor din 28 aprilie

În Adevărul, Ion. M. Ioniţă se întreabă: "Ce le poate spune acum Emil Boc celor de la FMI? În primul rând, nu a făcut restructurările bugetare promise. Cheltuielile administrative au crescut în loc să scadă. Statul continuă să se împrumute. Resursele financiare de pe piaţa bancară se pierd în deşertul bugetar privând de fonduri economia reală. Poate că FMI ar trebui să-şi schimbe oarecum abordarea.

Pe lângă toţi parametrii pe care îi ia în calcul, să evalueze şi resursa de inteligenţă a guvernanţilor din ţările cu care angajează acorduri de asistenţă. Ca să pornească motoarele economiei, ai nevoie să pornească mai întâi motoarele inteligenţei. Poate că aici România are cele mai mari probleme, şi nu în textul Constituţiei." - conchide Ion M. Ioniţă.

Gabriel Bejan se opreşte, în România Liberă, asupra celor care fac afaceri cu statul. "Datele statistice arată exact cât de prost o duc majoritatea întreprinzătorilor privaţi din România: în primul trimestru al anului, 20.000 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea şi peste 6.000 au intrat în insolvenţă.

Judecând după cifre, eşti tentat să crezi că acum, pur şi simplu, nu mai rentează să o iei pe cont propriu. Într-o economie care trece prin recesiune, statul ar putea fi un bun sprijin tocmai pentru că ţine în mână resurse uriaşe. Din păcate, lucrările publice sunt date doar unui număr limitat de oameni de afaceri, grupaţi în găşti afiliate politic.

În ziua de azi, dacă nu te recomandă „cineva" sus-pus sau nu dai mită unui funcţionar influent, nu mai poţi nici măcar să închiriezi o tarabă în piaţă. Ministrul Muncii declara recent că în România sunt peste 6 milioane de asistaţi social, care primesc o formă de ajutor social din partea statului. Ministrul a omis însă să pomenească de o altă categorie de oameni care trăiesc pe spatele statului, de data aceasta pe picior mare: asistaţii social „pe persoană juridică". - încheie Gabriel Bejan.

"Berceanu, cu mâna pe sfoara ghilotinei" este titlul editorialului semnat de Gabriel Gachi în Evenimentul Zilei. "Ministrul transporturilor e foarte drastic în dat oameni afară când nu mai e nimic de făcut. E specialitatea sa. Taie capete, se spală repede pe mâini şi apoi e foarte perseverent în a nu face nimic. Ministrul ştia foarte bine că spitalele CFR aveau bani cel mult pentru salarii şi atât. Ştia că fondul de asigurări al transportatorilor e prăbuşit şi că niciun calcul nu mai putea oferi vreo soluţie salvatoare. Ministrul Berceanu ştia, dar nu l-a interesat, pentru că încă nu murise nimeni.

Chiar dacă au medici buni, spitalele CFR au devenit Case ale Groazei, cu o situaţie financiară disperată. Dacă vor să facă ceva pentru aceste spitale, competenţii din guvern trebuie să le aloce urgent nişte milioane de euro.

Altfel, degeaba a trimis Boc audituri în toate spitalele din ţară. O să sperie inutil nişte oameni care înoată într-o mlaştină din care nu există ieşire. Decât ca medic emigrant în Franţa sau Germania." - este concluzia editorialului semnat de Gabriel Gachi.