Revista editorialelor, 9 august

Subiecte diverse în editorialele din ziarele începutului de săptămână : munca la negru (evident, neimpozitată), sumele uriaşe care "circulă" prin fotbalul românesc (şi mai evident, neimpozitate...) şi revenirea în atenţie a situaţiei rromilor plecaţi din România prin Europa.

Trecem zilnic pe lângă lucruri ce ar trebui să ne revolte, dar pe care le igorăm cu graţie - scrie Gabriel Bejan în România Liberă.

Nu ne pasă că afacerile cu cereale se fac direct pe câmp, cu banii încasaţi fără acte şi băgaţi direct în buzunar, că patronul de la service-ul auto îţi ia plata fără să-ţi dea chitanţă, că pieţele sunt pline de ţigări de contrabandă şi multe altele.

Mai mult ca oricând, într-o perioadă în care guvernul majorează taxele pentru că nu mai poate altfel să cârpească bugetul public, "munca la negru" (deci neimpozitată) ar trebui să reprezinte o ştire importantă, urmată de anchete ale instituţiilor statului.

Atâţia oameni împinşi de nevoi se caţără pe schele pentru că au nevoie de bani.

Cred în promisiunile unor şmecheri cu firmă şi BMW la poartă, iar din munca lor nu numai că statul nu se alege cu nimic, dar şi ei rămân deseori neplătiţi.

Fenomenul trece însă neobservat - constată Gabriel Bejan. Ignorat de autorităţi, dar şi de presă, care se întrece în schimb în dezvăluiri despre beţigaşul de urechi al preşedintelui.

Marius Niţu scrie, în Gândul, despre un alt "teritoriu" în care bani nenumăraţi se învârt, fără să fie impozitaţi - fotbalul.

Plecarea cu scandal a lui Piţurcă de la Steaua a fost un joc de poker adevărat, cu Fiscul pe post de mână moartă.

Deschiderea 50.000 de euro pe lună, Piţi merge şi cere 10 hectare şi 5 milioane la clauza "ciocu' mic", Becali plăteşte 100.000, plus 4,5 ha, Piţurcă zice pas şi zvârle cărţile.

Dincolo de discuţiile nesfârşite despre vina fiecăruia, despre viitorul Stelei, asta frapează în toată povestea - observă Marius Niţu. Sumele, dar mai ales uşurinţa cu care se modifică în fotbalul nostru retribuţia unui antrenor de pe o zi pe alta sau chiar de la o oră la alta.

În condiţiile astea, impozitarea corectă a oamenilor din fotbal e mai greu de realizat decât impozitarea bancnotelor lipite pe fruntea "guriştilor" de la nunţi.

Încheiem cu Ovidiu Nahoi care pleacă, în editorialul său din Adevărul, de la ofensiva împotriva nomazilor din taberele ilegale din Franţa şi nu numai.

"De ce ne fac nouă reproşuri? Să şi-i ţină acolo, că tot ne dădeau nouă lecţii de integrare!", au fost reacţiile de pe forumurile diverselor publicaţii româneşti.

Ovidiu Nahoi îndeamnă însă la luciditate : Vestul are o problemă cu nişte oameni care vin totuşi de aici, din România.

Ţara noastră nu poate rezolva singură problema rromilor - nu poate de 150 de ani - dar este prima care trebuie să ceară o politică europeană în acest sens.

Propunerile trebuie să vină de la noi, fiindcă aici e originea problemei.

Desigur, rezolvarea nu va veni imediat, dar o demonstraţie de voinţă va consolida locul României în Uniunea Europeană, nu îl va slăbi.