Revista editorialelor, 8 decembrie

"Viitorul trebuie căutat în cărţile de istorie" - ne îndeamnă Gabriel Bejan din România liberă.

Şi explică, citez: "Dacă vrei să găseşti lideri puternici, vizionari, oameni care au reuşit să schimbe în bine vieţile semenilor lor, trebuie să-i cauţi în istorie.

Prezentul nu ne oferă decât personaje penibile ce trăiesc permanent ca într-un talk-show stupid şi care, după ce vor ieşi din platou, vor dispărea definitiv, fără să lase nici o urmă. Într-un prezent în care energiile se irosesc pe dispute fără miză şi pentru realizări mărunte, astfel de exemple sunt cât se poate de utile.

De 20 de ani, aceiaşi îngâmfaţi ridicoli şi gălăgioşi intră şi ies din arena publică fără ca în urma lor să rămână ceva durabil. Legile create de aceştia se schimbă în fiecare an, iar măsurile adoptate în diverse domenii nu au anvergura necesară unei evoluţii pe termen lung a societăţii.

În aceste condiţii, nu poţi să nu te întrebi în ce direcţie trebuie să priveşti pentru a-ţi descoperi modelele. Cu siguranţă nu le vom găsi nici la televizor, nici în jurul nostru. Cel mai trist este că pentru asta se pare că nu putem să ne uităm nici în prezent, nici măcar în viitorul apropiat, ci doar în cărţile de istorie." - conchide editorialistul.

Marius Niţu se concentrează în Gândul nu atât pe faptele - de mare notorietate de câteva zile - ale tânărului Andrei Plăcintă, arestat pentru tentativă de omor şi nu numai, cât pe atitudinea mamei sale, senatoare şi fost ministru al Tineretului.

Citez din editorial: "Sorina Plăcintă a venit la Poliţie, unde îi era reţinut fiul, cu maşina de serviciu. Adică exact cu un autoturism cu număr SEN, ca să înţeleagă mai repede procurorii cu cine au de-a face. Apoi, a fost citată ca martor. Martor la ce?

"Poate la cei şapte ani de acasă ai lui Plăcintă junior, că altceva despre incident nu putea să zică. Aici este o problemă. Andrei Plăcintă şi-a postat pe Facebook fotografii care îl prezintă urinând frumos pe o troiţă. Totuşi, staţi liniştiţi, ca şi "cearta între îndrăgostiţi", problema e minoră. Organele abilitate nu s-au pronunţat încă asupra acestui caz de incontinenţă urinară sau mintală. Şi ancheta asta continuă." - am încheiat citatul.

În Adevărul, Andrei Crăciun îşi construieşte editorialul pe baza ştirii că România este vecină cu statul african Zimbabwe, într-un clansament mondial privind "capacitatea de a atrage şi păstra talentele".

Jurnalistul citează afirmaţia unei eleve de liceu, medaliată cu aur la olimpiade internaţionale şi care tocmai a fost acceptată la o universitate de prestigiu din Statele Unite: "„Acolo mi-aş putea pune în aplicare toate ideile, aici mi s-ar spune că sunt proaste. M-am lovit deja de indiferenţa unor profesori la ce fac şi la ce vreau să fac".

Şi jurnalistul continuă. "România are nevoie de ei. România trebuie să îşi aducă înapoi aurul, tezaurul minţilor strălucite împrăştiat prin lume, fără sentimentalisme patetice, ci cu proiecte rezonabile. Altfel se va afunda acolo, lângă Zimbabwe. E târziu, e o răscruce în timp şi alte drumuri nu sunt." - încheie Andrei Crăciun.