Revista editorialelor, 30 iulie

Rom-mânia, îşi intitulează editorialul din Gândul Adrian Cercelescu, jurnalist comentator care scrie astăzi despre intenţia autorităţilor franceze de a intensifica politica de dezmembrare a taberelor ilegale de romi şi de a-i expulza pe cei găsiţi în afara legii. Parisul şi-a găsit un aliat beton, punctează Adrian Cercelescu. E vorba chiar de legile europene, care dau dreptul statelor membre să-şi controleze teritoriul şi să lupte împotriva criminalităţii. Dincolo de toate acestea, scrie editorialistul, s-au încins din nou discuţiile despre cine trebuie să facă ceva pentru romi. Pe final de editorial apare şi un răspuns: chiar romii.

Despre ...Nesfârşitul crizei scrie Emilian Isailă în Adevărul. Jurnalistul ne propune o analiză a situaţiei în care este România acum şi, neputând să anticipeze un moment final al perioadei de recesiune, concluzionează:

"Îmi dau seama că nu asistăm la o criză, ci la sfârşitul unei lumi, iar în lumea care se naşte va trebui să ne obişnuim să trăim cu mai puţin, să nu ne mai lăsăm manipulaţi de politicieni corupţi şi iresponsabili şi să fim mai eficienţi. Criza va mai dura în România, şi din ce în ce mai mulţi vor spune că 2007 a fost un an bun. Poate ultimul. "

Marea prostie a PDL: autopesedizarea, scrie editorul Cristian Câmpeanu în România Liberă, care îi reproşează partidului de guvernare faptul că nu a aplicat din timp un program radical de reforme. Practic, PDL-ul s-a ghidat după principiul, citez, lumea nu te alege dacă nu-i dai, atitudine pe care o au, completează Cristian Câmpeanu, toate partidele. Soluţia pentru oprirea declinului PDL-ului este, reiese din editorial, revenirea la identitatea de dreapta , prin asumarea unor măsuri de reformă şi apropierea de societatea civilă, care oferă idei bune şi...gratis.

În Evenimentul Zilei, semnează azi la pagina de Opinii scriitorul Mircea Cărtărescu, care analizează la rândul său o problemă a societăţii româneşti. Citez:

"Problema adevărată a presei noastre e că se află în mâinile unor particulari cu mari interese politice şi economice, care controlează ce se scrie în ziarele lor şi ce se spune pe posturile lor. Acest fapt inacceptabil şi nesănătos distorsionează în întregime informaţia şi schimbul de idei din spaţiul public românesc. Ziariştii nu sunt, niciodată, cu nimic mai buni decât cei despre care scriu: s-au ticăloşit şi ei într-o lume în care doar ticăloşi lor le merge bine. " Referindu-se la o listă publicată de un cotidian central cu nume de jurnalişti pătaţi, Mircea Cărtărescu face următorul comentariu: "Sunt şi oameni de calitate care-au mers la o emisiune sau alta ca să expună un punct de vedere cinstit. Din păcate, şi aceştia au făcut, până la urmă, jocul : i-au dat credibilitate prin numele lor...".