Revista editorialelor, 3 ianuarie

Din ADEVĂRUL, Ovidiu Nahoi le doreşte, în 2011, liderilor politici ai României următoarele, citez: "să gândească intens, să muncească cu folos şi, dacă se poate, să tacă umil." Editorialistul a ajuns să facă această urare după ce a constatat, între altele, citez: "Nu cumva sacrificiile anilor '90 au fost cu mult mai mari decât era necesar, tocmai din cauza incompetenţei şi a corupţiei decidenţilor? Azi, românilor li se cer iarăşi sacrificii. De pe pârtia de schi, şeful statului ne transmite că românii sunt săraci fiindcă au aşteptat cu mâna întinsă de la stat. Ni se vorbeşte iarăşi despre reduceri şi despre curbe de sacrificiu, cu un optimism şi un grad de autosatisfacţie de-a dreptul cinice. Nu admonestări din partea liderilor le trebuie românilor. Ci decizii politice şi manageriale prin care să poată fabrica la scară largă tractoare sau autobuze, avioane sau laptopuri, medicamente sau sucuri de fructe, orice lumea are nevoie." - am încheiat citatul.

Editorialistului ziarului GÂNDUL, Victor Rotariu, nu crede că speranţa e măsura anticriză a anului 2011. Şi argumentează, citez: "Speranţe au fost şi în 2009, când, la începutul anului, oficialii de la palatele Cotroceni şi Victoria spuneau că România va fi ocolită de criză. A urmat o recesiune severă de peste 7% din PIB. Speranţe au fost şi în 2010, când, cu acordul cu FMI pe masă, românii s-au aşteptat ca statul să lase, în sfârşit, mediul privat să respire. Speranţele au fost "răsplătite" de Guvernul Boc cu majorarea TVA şi cu creşterea altor taxe şi impozite. Nu. În 2011 nu este nevoie de speranţă. Este nevoie ca statul să îşi facă, măcar în parte, datoria, să reducă evaziunea fiscală şi să încurajeze firmele să angajeze, adică să implementeze politici economice clare şi predictibile. ªi este nevoie de muncă. Preşedintele Băsescu a spus, în mesajul de Anul Nou adresat românilor, ceva ce nu poate fi contrazis de nimeni, anume că trebuie "să avem încredere în forţa cetăţenilor". În statul pe care dânsul îl conduce, cu toate instituţiile lui, nu poţi avea încredere, iar în mediul politic cu atât mai puţin. Singura soluţie este ca fiecare să se descurce cum poate, fără speranţe, ci doar cu determinarea de a încerca să trăiască mai bine într-un stat care lucrează împotriva lui." - încheie editorialistul.

În EVENIMENTUL ZILEI, Silviu Sergiu face - după cum singur recunoşte - un demers riscant şi înceracă o analiză care să anticipeze evoluţiile pe scena politică românească în 2011. Iată o selecţie de idei, citez din editorial: "Prima întrebare a anului politic 2011 este: va rezista guvernul Boc? Răspunsul depinde exclusiv de voinţa UDMR. Mai mult ca sigur, formaţiunea maghiară se va reorienta doar atunci când situaţia din sânul opoziţiei se va limpezi. Pentru moment, perspectiva ca PSD şi PNL să acţioneze ca un corp comun este foarte îndepărtată, în primul rând din cauza competiţiei dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta. Băsescu are mai multe şanse decât Boc să supravieţuiască politic în 2011", consideră jurnalistul, potrivit căruia suspendarea preşedintelui este mult mai dificilă decât cea a premierului.

"2011: de unde începem?" - se întreabă Adrian Vasilescu în JURNALUL NAŢIONAL. În demonstraţia pe care o face, el porneşte de la constarea că: "Doi ani de recesiune au spulberat nu doar speranţele, ci şi iluziile. În plus, generaţiile României de astăzi, cu deosebire tineretul, în cea mai mare parte, nutresc convingerea că românii n-au vocaţia performanţei" şi de aceea editorialistul apreciază că cel mai bun model de redresare îl avem în propria istorie, citez: "Un mediu politic, economic şi social dominat de şcoli bune, de societăţi de dezbateri şi, cu deosebire, de personalităţi strălucite, care să confere prestanţă şi autoritate noilor instituţii ale statului român modern: şcoala, băncile, forurile culturale, comunicaţiile, puterea judecătorească, puterea administrativă. De aceea, începând de astăzi, şi nu de mâine ori de poimâine, să ţintim sus, foarte sus. Este cunoscut faptul că proiectele mărunte nu pot să ducă decât la rezultate mărunte. Dar ţintind sus, am putea şi noi să ajungem acolo!" - propune Adrian Vasilescu.