Revista editorialelor, 3 august

Scandalul din jurul "frunzei de brand turistic" readuce în discuţie probleme mai vechi ale domeniului, despre care scriu astăzi editorialiştii ziarelor centrale - infrastructura precară şi serviciile aproximative.

Despre noul brand turistic al României s-au consumat scriind, în zilele din urmă, câteva cisterne de cerneală - constată editorialistul ziarului Adevărul, Sabin Orcan.

Ziaristul trece şi peste elementul grafic, frunza, pe care se bazează viitorul "logo", şi peste sloganul care-i îndeamnă pe străini să exploreze "grădina carpatică" (formulă care i se pare desprinsă mai degrabă dintr-un banc despre România) şi accentuează un alt aspect.

Sub poleiala brandului de ţară se ascunde de fapt o totală lipsă de viziune în domeniul turismului.

Brandul de ţară n-are puterea să atragă niciun turist atâta vreme cât serviciile oferite de România sunt cum sunt.

Degeaba îi vom îmbia noi pe străini să calce pragul "grădinii carpatice" dacă, odată ajunşi aici, vor descoperi că frumuseţea locurilor şi ospitalitatea localnicilor sunt "condimentate" cu gropi, gunoaie, maidanezi, aurolaci, manelişti şi multă, multă nesimţire.

Miruna Munteanu subliniază, în Jurnalul Naţional, aceleaşi aspecte.

Elena Udrea, cel mai influent ministru al Cabinetului Boc, vrea să revigoreze turismul românesc cu branduri de ţară, imnuri şi etichete.

Ce dacă nu avem infrastructură? Ce dacă serviciile sunt scumpe şi proaste?
Important e să avem clipuri de promovare!

Miruna Munteanu extinde discuţia şi concluzionează că, în general, petardele şi perdelele de fum aruncate dibaci pe scena publică au ascuns şi ascund eficient lipsa proiectelor concrete.

Încheiem cu textul lui Dan Radu din ziarul Gândul, cu care traversăm în alt domeniu critic al realităţilor româneşti - starea sistemului de sănătate.

Integrarea în Uniunea Europeană le-a dat şansa medicilor din România să poată lucra afară.

Ministerul Sănătăţii recunoaşte că nu poate concura cu alte ţări când vine vorba de salarii.

La noi, un medic specialist va avea începând de la 15 august un salariu de 250 de euro, adică de vreo 14 ori mai puţin decât un medic specialist din Occident făcând acelaşi lucru.

Colegiul Medicilor estimează că în 5 ani am putea rămâne cu jumătate din şi-aşa prea puţinii specialişti pe care îi avem azi.

Drama este - mai scrie Dan Radu - că, spre deosebire de medici, majoritatea pacienţilor nu pot pleca în străinătate să se trateze.

Ei rămân pe mâna puţinilor doctori care nu au vrut să plece şi pe a celor care nu au fost suficient de buni încât să plece.