Revista editorialelor, 26 noiembrie

În editorialul pe care îl semnează în Gândul, Cristian Tudor Popescu scrie: Taman când seful FMI anunta ca România e pe buza falimentului, dl. presedinte ne spune ca nu muncim bine, de aia nu traim bine. În cei sase ani de când conduce România, dl. Basescu n-a pomenit o data verbul a munci.

În 2004, ca "Sa traiti bine!" era destul sa-l votam pe el. Daca si cum munceau românii, nu îl preocupa pe dl. presedinte si nici pe numitii români. Iar acum, când România e un vas esuat între coltii crizei, capitanul Basescu îsi anunta echipajul, ca trebuie sa frece mai bine puntea. Ca de vina pentru apa care intra în sala motoarelor s-a descoperit ca nu sunt cei din cabina de comanda, nu e cârmaciul, ci fochistii, matrozii, bucatarul, musul, care nu muncesc bine.

Cine a împrumutat bani cu lopata de la FMI si i-a folosit ca sa plateasca pensiile si salariile? Românii? Nu, românii doar i-au luat si tot ei, si copiii lor, îi vor da înapoi. Românii - pacaliti, înselati? Da, dar cu largul lor consimtamânt, conchide Cristian Tudor Popescu.

Gabriel Gachi scrie în editorialul pe care îl semnează în Evenimentul Zilei - Integrarea romilor în PIB-ul României.

El porneşte de la propunerea de a se oficializa numele de "tigani" atunci când se face referire la comunitatea roma, făcută de parlamentarul Silviu Prigoană, despre care spune că este afectat de confuzia pe care o fac europenii între romi si români.

"România, tara romilor", sustine el ca e deductia logica în spatiul UE. Chestiunea macina adânc întreg grupul democrat- liberal, mai multi reprezentanti ai acestui partid atingând subiectul.

În general, luarile de pozitie vin de la politicieni care se plictisesc îngrozitor la serviciu, chinuiti sa sada în scaune si sa nu faca nimic, crede editorialistul.

Daca romii ar urma liceul si studii universitare, ar gasi slujbe bine platite si ar fi contribuabili semnificativi la bugetul national.

Raportul ia în calcul cifra oficiala din recensamântul national - 535.000 de romi - dar precizeaza ca, în realitate, populatia roma este de trei ori mai mare. Astfel, si pierderile fiscale sunt de trei ori mai mari.

Odata cu procesul rapid de îmbatrânire a populatiei majoritare, neparticiparea romilor cu sanse egale pe piata muncii va casca o prapastie fiscala. E o perspectiva la fel de sumbra ca deficitul pe termen lung al fondului de pensii, mai scrie Gabriel Gachi.

Doi şi-un sfert îşi intitulează editorialul din Adevărul, Liviu Avram.

Printr-o coincidenta anecdotica, recentele debarcari din Ministerul de Interne se suprapun perfect pe denumirea folclorica a uneia dintre cele mai stranii institutii din sus-pomenitul minister: „Doi si-un sfert".

Debarcatii au fost doi granguri mari, secretarul de stat Dan Fatuloiu si seful Politiei Române, Petru Toba, la care se adauga un sfert de grangur, seful Politiei Neamt, deja celebrul Aurelian Vasea Soric.

Anecdota se opreste însa aici este folositoare doar pentru a pune în discutie o institutie despre care, în genere, se vorbeste prea mult, dar se stie prea putin: serviciul secret al Ministerului de Interne, fostul „Doi si-un sfert".

Desi rolul sau pare esential, aceasta structura a lipsit cu desavârsire din dezbaterea publica legata de crima de la Piatra Neamt si de flagrantul de mita din parcarea Ministerului de Interne, adaugă Liviu Avram.