Revista editorialelor, 25 ianuarie

"Ziua huiduielii naţionale" - este titlul editorialului semnat în Adevărul de Sarbin Orcan, care se întreabă: "Cum se face că nu putem da dovadă de o minimă decenţă nici măcar pe 24 ianuarie? Cum se face că suntem atât de învrăjbiţi tocmai atunci când trebuie să cinstim înfrăţirea înaintaşilor noştri? Cum se face că nu ne putem abţine să ne dăm în spectacol într-un moment în care mai potrivită ar fi buna-cuviinţă?"

Despre "Unirea în huiduială" scrie şi Florin Negruţiu în Gândul.

"Este dreptul oamenilor care au pierdut bani să huiduie în voie: nu vor mişca niciun muşchi de pe faţa autorităţii, dar cel puţin aşa se vor mai răcori. Este dreptul politicienilor şi populiştilor să fantasmeze pe câmpii despre scânteia care va porni o nouă Revoluţie.

"Este dreptul preşedintelui să creadă că a fost huiduit doar de militarii puturoşi, de penelişti şi pesedişti. Este dreptul pedeliştilor să se veselească." - apreciază editorialistul, care critică, însă, atitudinea celor care nu s-au purtat cu respect în timpul intonării imului naţional şi li se adresează acestora, citez: "Ei ar trebui să înţeleagă că România n-a început şi nu se termină odată cu Traian Băsescu şi că imnul naţional este şi imnul copiilor lor."

În Evenimentul Zilei, Călin Hera scrie despre "cel mai huiduit dintre pământeni".

Citez: "chiar dacă n-ar fi fost spontane, ci pregătite şi amplificate inclusiv de transmisiile TV, huiduielile şi fluierăturile au fost pornite, cum se zice, din suflet. Oamenii o duc mai greu şi e firesc să-şi îndrepte nemulţumirile împotriva celor de la putere. Băsescu o încasează pentru că merită. Huiduielile de la Iaşi sunt doar începutul. Celui mai huiduit dintre pământenii contemporani nici măcar nu-i displace acest lucru atât cât s-ar crede. El a inventat lupta politică la sânge." - apreciază jurnalistul.

"Mica Unire şi marele Băsescu" este titlul editorialului semnat de Miruna Munteanu în Jurnalul naţional, din care citez: "De Ziua Unirii, preşedintele a vorbit la Iaşi despre „modernizarea sta­tului”.

Despre reformele sale vizând Educaţia, Sănătatea, Justiţia, Agricultura. Să vorbeşti despre modernizarea statului când eşti pe cale să-l pui pe butuci e la fel de potrivit precum să invoci unitatea naţională când ai făcut din dezbinare o metodă programatică de guvernare. După ce i-a asmuţit pe elevi împotriva profesorilor, pe pacienţi împotriva medicilor, pe civili contra militarilor, pe tineri împotriva pensionarilor, Traian Băsescu are tupeul să ne îndemne pe toţi la sacrificii în numele idealurilor comune. Numai pentru atât şi îşi merita copios huiduielile." - apreciază editorialista.

Laurenţiu Mihu scrie în România liberă despre "Ceremoniile care ne scot din istorie" şi propune ca o perioadă de timp să se renunţe la orice celebrare, publică şi oficială, a datelor importante din istorie, pentru a nu mai avea spectacole de genul celui văzut ieri, de ziua Unirii.

"Decât discursuri fără esenţă şi coroane depuse mecanic, mai bine am lua o pauză şi am medita" - crede editorialistul, care, recunoaşte, însă, în final, că propunerea sa nu va fi agreeată, citez de "o lume politică imatură şi nereformată, cu oameni de stat controversaţi şi dezlegaţi de principii, care va continua să accentueze tarele unei societăţi intrate deja într-o anumită stare de derivă."- am încheiat citatul.