Revista editorialelor, 23 decembrie

Bugetul pe anul viitor şi demersul franco-german privind blocarea aderării la Schengen a României şi Bulgariei sunt subiecte de analiză pentru editorialiştii ziarelor centrale.

Editorialistul ziarului ADEVĂRUL, Lucian Pop compară discursul în Parlament al premierului Emil Boc la dezbaterea bugetului pe 2011 cu cel de anul trecut, când a prezentat exerciţiul financiar pe 2010. Cum poţi să afirmi cu atâta convingere şi seninătate - întreabă jurnalistul - că „bugetul pe 2011 este bugetul ieşirii din criză şi al trecerii pe creştere economică", când aceleaşi lucruri le-ai spus şi cu un an în urmă, iar nimic din toate astea nu s-a întâmplat? Cum poţi să spui că „bugetul pe 2011 realizează echilibrul necesar între cheltuielile statului, fiind pentru prima data fundamentat pe creştere economică, pe investiţii şi locuri de muncă", când la fel ai prognozat pentru 2010, şi nimic nu s-a adeverit?

Despre buget scrie şi Marius Niţu în GÂNDUL, aplicat pe unul dintre segmentele exerciţiului bugetar. În 2011, România va investi mai mult în Dumnezeu, mai precis în salariile slujitorilor Domnului plătite de stat, care vor creşte cu 9 procente. Preoţii, ale căror salarii primite de la stat sunt, de fapt, "de completare", reprezintă singura categorie profesională care beneficiază de creşteri. În acest moment nu e deloc vorba despre rolul Bisericii în societate, de cine e sau nu e credincios - ţine să precizeze jurnalistul - ci de administrarea rece a finanţelor României.

Nici măcar micimea sumei alocate nu e o scuză viabilă. "Doar 60 de milioane de euro, să fim serioşi, stă statul în banii ăştia?!" - s-ar putea spune. Dar statul chiar stă în banii aştia sau în sume similare. Şi, oricum, nu mai e vorba de sumă, e vorba de principiu. În fond - încheie Marius Niţu - era un gest moral ca preoţii de toate confesiunile să treacă prin aceleaşi privaţiuni ca şi turmele de credincioşi pe care le păstoresc.

Schimbăm subiectul cu Sabina Fati de la ROMÂNIA LIBERĂ. Francezii şi germanii ne-au spus-o direct : nu meritaţi să fiţi primiţi în spaţiul Schengen fiindcă vreţi să rămâneţi o ţară de mâna a doua, în care legile sunt făcute doar pentru a fi încălcate, iar politicienii fură fără să fie pedepsiţi.

De ce a rămas România o ţară de mâna a doua? Jurnalista prezintă o lungă listă de motive, toate rezumate în fraza finală a editorialului. Zice Sabina Fati : "România a rămas o ţară de mâna a doua fiindcă se lasă furată şi apoi îşi ascunde hoţii, fiindcă preferă formele lipsite de conţinut, fiindcă nu are voinţa necesară modernizării şi se afundă în fatalismul romantic: occidentalii ne discriminează".