Revista editorialelor, 20 decembrie

Tia Şerbănescu, face, în Curentul, o analiză critică a felului în care au abordat, atât guvernul cât şi opoziţia, legea bugetului de stat pe anul viitor, citez: "Construit pe ideea unei creşteri economice de 1,5%, Bugetul pe 2011 porneşte la drum fără anvelope de iarnă. Ce se va întâmpla dacă respectiva creştere nu se confirmă? Încrezător, dl. Franks de la FMI a observat că "România nu mai este un elev mediocru“. Dimpotrivă, este un elev leneş care-şi face temele în ajun de examen. Opoziţia a depus peste 9.000 de amendamente, care practic rescriau bugetul, şi speră să profite de nemulţumirea celor neplătiţi ca să dărâme puterea.

"Las’ că nici plăcerea sadică a guvernului de a întârzia cu toate legile până-n ultimul moment nu e de înţeles. Important este însă că ambele tabere şi-au păstrat simţul umorului infantil: "la conducerea PDL ar trebui să candideze Ali Baba, a zis dl. Ponta, fiindcă ar fi la fel de performant ca Boc“. Depinde. Nu se ştie dacă pe Ali Baba l-ar lăsa în pace cei 40 de hoţi despre care dl. Băsescu zicea că au cam „flămânzit“ în ultima vreme" - încheie Tia Şerbănescu.

"Ce va fi după eşecul Schengen?" - se întreabă Ovidiu Nahoi în Adevărul.

Jurnalistul constată mai întâi problemele guvernelor de dreapta din multe ţări europene, care încearcă să-şi recâştige electoratul printr-o politică agresivă la adresa imigranţilor, ceea ce s-ar traduce printr-o opoziţie la primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Dar şi noi suntem vinovaţi pentru un eventual eşec, care înseamnă de fapt, citez din editorial: "un eşec al modernizării noastre pe calea europeană.

"România nu este în niciun caz un exemplu de succes al aderării - administraţia este tot incompetentă şi coruptă, iar ratele de absorbţie, jenante."

De aceea, editorialistul vede ACUM, citez din nou "momentul reconsiderării relaţiei noastre cu Europa, care trebuie să pornească din interior. Altfel, înseamnă că nu am înţeles nimic din ce ni s-a întâmplat. Şi calea spre noi ratări va fi deschisă." - încheie Ovidiu Nahoi.

Pornind de la constatarea indubitabilă că "investiţiile constituie acel stâlp de rezistenţă fără a cărei consolidare edificiul creşterii economice de după recesiune nu va putea să reziste", Adrian Vasilescu încearcă să răspundă în Jurnalul Naţional la întrebarea: "Cine mai investeşte în România".

"Avem nevoie nu doar de investitori mai mulţi, ci şi de investiţii substanţiale. În primul rând, în industrie şi în agricultură. Dacă nu vor spori investiţiile, economia nu va prospera.

"Până acum, cele mai consistente creşteri de exporturi au fost posibile întâi şi întâi acolo unde au intervenit investiţii străine. Dovada că de investiţii străine avem nevoie ca de aer.

"Lângă investiţia străină e însă nevoie să aducem capital intern. Atât cât avem. Fiindcă fără noi investiţii în tehnologie şi în oameni, puzderia de companii în care munca, în loc să aducă belşug, aduce pagube va continua să fie o povară în spinarea întregii societăţi" - conchide Adrian Vasilescu.