Revista editorialelor, 19 ianuarie

Editorialiştii ziarelor centrale analizează astăzi episodul "atacurilor energetice" de la prezidenţialele din decembrie şi "tupeul" de la parţialele de duminică, dintr-un colegiu bucureştean.

Despre "flacăra violet" din campanie şi Mircea Geoană, mai întâi. Cristian Tudor Popescu recunoaşte ironic în Gândul - într-un editorial sarcastic de la un capăt la altul - că nu are pregătire de specialitate în domeniu, dar avansează - cităm - "câteva cugetări care să ajute la lămurirea atentatului politic la care am asistat".

La confruntarea finală dinaintea turului al doilea al prezidenţialelor, fasciculul paralizant nu l-a atacat decât pe dl. Geoană. Pe dl. Ilie Năstase, aflat la circa un metru de d-na Geoană, nu l-a atins câtuşi de puţin, devreme ce marele nostru tenisman a mestecat neîntrerupt gumă timp de un ceas, cu o energie care putea alimenta un ventilator de putere medie. A scăpat în mod miraculos - continuă Cristian Tudor Popescu - şi dl. Mircea Dinescu, deşi se afla în primul rând, în unghiul optim de atac.

Susţinător al domnului Geoană, poetul se răsturna în diverse poziţii pe scaun, punându-şi în valoare talia de moşier şi chicotind într-una, în vreme ce dl. Geoană cuvânta solemn despre viitorul ţării.

Elena Vijulie, România Liberă : "Vorbind despre atacurile energetice din campanie, după ce toate gafele sale tocmai fuseseră adunate şi aşezate pe categorii, dl. Mircea Geoană a forţat limitele discursului public şi a plonjat în paranormal".

De critici are parte însă, în editorialele zilei, în egală măsură, şi PDL - ţinta este candidatul democrat-liberalilor la alegerile parţiale de duminică, din Colegiul 1. "Flacăra violet nu merge de multe ori la apă" - constată Călin Hera în Evenimentul Zilei.

Îndrăzneala junelui Honorius Prigoană a fost ridicolă atunci când, mândru de bunul-simţ de care a dat dovadă, s-a prezentat ca exponent al generaţiei tinere, eventual al tinerilor care umpleau Piaţa Universităţii în urmă cu 20 de ani. Şi la fel de ridicolă a fost atunci când, cu 30 la sută din voturi, Prigoană s-a declarat "învingător moral" al alegerilor pentru Colegiul 1. Chestiunea este : care morală? - întreabă retoric Călin Hera.

La fel de acidă este şi Miruna Munteanu în Jurnalul Naţional. Candidatura lui Honorius Prigoană a fost percepută ca un afront la adresa bunului-simţ. A reuşit să transforme lehamitea în indignare. Este de neînţeles cum pedeliştii au crezut cu sinceritate în succesul tânărului Honorius şi al reţetelor de campanie etno-oteviste - mai scrie Miruna Munteanu. Au fost convinşi că banii şi tupeul sunt de ajuns pentru a face un politician de succes din orice fante de Dorobanţi. Dar au pierdut.