Revista editorialelor, 17 septembrie

Despre Guvernul din umbra al lui Crin Antonescu scrie astăzi în editorialul pe care îl semnează în Evenimentul Zilei, Horia Ghibuţiu. Preşedintele PNL a solicitat mandatul de a alcătui o echipă guvernamentală - în două săptămâni a şi creionat-o, iar dacă aceasta va fi validată luni, primul-ministru din umbră se poate apuca de treabă. Principalul avantaj e că un guvern din umbră nu dă greş niciodată şi poate să facă ce vrea, fără să se teamă de parlament sau de preşedinte. Să guverneze doar prin ordonanţe de urgenţe sa să ia numai măsuri populare iar raza sa de activitate e nelimitată, conchide Horia Ghibuţiu.

Un FNI cu sutană îşi intitulează editorialul din Adevărul, Liviu Avram. Dacă alăturăm afacerea FNI de faptele de dată recentă ale Înalt Preasfinţitului Teodosie, putem observa o uimitoare asemănare în ceea ce priveşte ingredientele şi modul de operare: capitalul de pornire, naivii, multiplicarea averii şi păgubaşul final, crede editorialistul. Păgubiţii FNI au câştigat câteva procese cu statul, care garantase integral valoarea unităţilor de fond.

În consecinţă, statul, prin AVAS, smulge anual tranşe uriaşe din buget pentru plata despăgubirilor şi nu prea se întrevăd şanse să-şi recupereze vreodată paguba. În cazul Teodosie, Biserica Ortodoxă s-a plasat într-o inexplicabilă tăcere. Patriarhul aruncă povara aflării adevărului pe ierarhul locului, Înlat Prea Sfinţitul Pimen, iar acesta nu permite nimănui amestecul în treburile sale interne. Gândul păcătos ne împinge să credem că practicile lui Teodosie sunt prea răspândite ca să poată fi sancţionate, iar gândul pios ne îndeamnă să spunem că Biserica face exact ceea ce scrie la Cartea Sfântă: întoarce şi obrazul celălalt. Cam cum face şi statul, prin AVAS, mai scrie Liviu Avram.

Scandalul iscat în jurul arestării şi eliberării omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu - este subiect de analiză pentru Gabriel Bejan în România Liberă. El crede că cei mai mulţi dintre jurnalişti s-au raportat la cazul Vîntu plătindu-şi unul altuia poliţe mai vechi sau mai noi.

Tot despre cazul Vântu scrie şi Cristian Tudor Popescu în Gândul. El vede arestarea omului de afaceri ca pe un meci de skanderberg între acesta şi preşedintele Traian Băsescu. El nu crede însă în imaginea unor judecători cărunţi care au stat toată noaptea cu ochelarii pe nas, bând cafele şi cercetând tratate, coduri şi propria conştiinţă, iar dimineaţa au hotărât să-l elibereze pe cetăţeanul Vântu, împărţind astfel dreptatea. Cristian Tudor Popescu nu crede că există vreun cetăţean normal în România care să considere că Sorin Ovidiu Vântu este nevinovat , dar afirmă căîntr-o ţară în care peste 5 milioane de oameni l-au votat pe Traian Băsescu, dreptatea şi morala se târăsc în urma Puterii.