Revista editorialelor, 17 martie

În ADEVĂRUL, Ion M. Ioniţă analizează discursul rostit ieri în Parlament de premierul Emil Boc, care a inventariat meritele guvernului în lupta cu criza. "Dacă leul este stabil, nu este neapărat un merit al Cabinetului, consideră editorialistul. Fără miliardele de la FMI, domnului Boc i-ar fi fost greu să vorbească acum despre stabilitatea leului. Din păcate, împrumutul de la FMI şi de la Comisia Europeană se dovedeşte insuficient pentru cheltuielile Executivului. Guvernul continuă să se împrumute într-un ritm alert.

Nu e niciun secret că povara uriaşei discrepanţe între contributori şi asistaţi sociali nu mai poate fi susţinută pe termen lung. România şi-a permis luxul să piardă peste hotare aproape jumătate din forţa sa activă de muncă. Aceşti oameni plătesc contribuţii sociale în Italia, Spania, Franţa, Germania şi pe unde or mai fi. Ce faci, cum creezi locuri de muncă în ţară pentru a avea cine plăti pensiile şi şomerii? Încerci să-i aduci pe români înapoi sau deschizi porţile emigranţilor? E o întrebare pe care domnul Boc nu a pus-o nici măcar retoric. Anul trecut a fost finalizat un tronson de 42 de kilometri al autostrăzii Transilvania. Ce spune Emil Boc este real. Dar se poate merge pe autostradă de la Cluj la Oradea? Nu. De unde şi concluzia: "Cu 42 de km nu se face autostradă".

Rodica Ciobanu ne spune în GÂNDUL "De ce nu va fi revizuită Constituţia". "Consultările cu formaţiunile politice arată că Traian Băsescu nu se poate baza decât pe pestriţa tabără guvernamentală şi nici aceasta nu cântă la unison. Introducerea Legislativului unicameral, redus ca număr de membri - aşa cum a fost el decis prin referendum - îi loveşte pe parlamentari în existenţa lor. O treime dintre ei ar urma să-şi piardă locurile şi, o dată cu acestea, avantajele politice şi de altă natură, ce decurg din acestea. Chiar şi aceia care, astăzi, strigă "Da!", în sinea lor, nu sunt deloc fericiţi să se petreacă vreo schimbare, iar, la un eventual vot, s-ar putea dovedi foarte ezitanţi.

În plus, micşorarea Parlamentului nu aduce profunde transformari vieţii politice, nu-i îmbunătăţeşte calitatea - rămân aceiaşi oameni, cu aceleaşi mentalităţi şi obiceiuri, doar că vor fi mai puţini -, şi adaugă un minus la democraţie. Preşedintele Traian Băsescu nu se află, de această dată, într-o poziţie favorabilă. Trecutul său politic tumultos se răzbună: a primit "voinţa poporului", dar nu are ce face cu ea." - încheie Rodica Ciobanu.

În ROMÂNIA LIBERĂ, Eliade Bălan scrie despre consultările de la Cotroceni şi retragerea opoziţiei la vederea independenţilor. "Şeful statului nu are de ce să se plângă. Chiar dacă una zice şi alta face, acceptând participarea unor rătăciţi la consultări cu partidele parlamentare, Basescu se poate consola totuşi cu gândul că PSD este condus astăzi de un om politic necopt pentru a lua decizii în concordanţă cu repoziţionarea partidului după experienţa tristă avută cu PNL.

Prin urmare, consultările separate, care nu aduc nimic nou, nu sunt altceva decât o încercare a lui Băsescu de a-şi impune punctul de vedere şi în situaţia de unu la unu. Cutia Pandorei a fost deschisă la Cotroceni."