Revista editorialelor, 12 ianuarie

În Curentul, Tia Şerbănescu scrie despre "Bugetul fast-food". "După ce au speriat populaţia mai rău ca gripa porcină ameninţând cu taxe pe cartofi prăjiţi şi pe drepturi de autor, Bugetul fast-food şi autorii săi au ajuns în plenul Parlamentului unde bugetul va fi votat de nevoia banilor de la FMI. Altfel, bugetul e mic şi dezorientat iar părinţii săi s-au dovedit denaturaţi: iau pensiile bunicilor şi fură banii din pălăriile artiştilor. Dar nu criza e de vină pentru asta - ci reflexul de a lovi în cei slabi şi de a-i cruţa pe cei tari."

"Guvernare de dreapta cu biruri de stânga" este titlul pe care îl semnează în Jurnalul NaţionalMiruna Munteanu. În vreme de criză, Cabinetul Boc a decis să abandoneze prejudecăţile doctrinare şi să combine măsurile de stânga cu cele de dreapta. A ales ce e mai rău din ambele viziuni. Chiar cu riscul de a sufoca o economie deja muribundă, statul încearcă să scoată bani din piatră seacă. Solidaritatea cu cei năpăstuiţi se dovedeşte însă doar o vorbă goală. Nici vorbă de predictibilitate economică într-o ţară în care în fiecare zi se născocesc biruri dintre cele mai absurde. Nu sunt măsuri anticriză, ci paleative hilare, care riscă să facă mai mult rău decât bine." - conchide editorialista.

Tot despre buget şi tot critic scrie Octavian Ştireanu, care îşi intitulează editorialul din Azi "Se caută vaccin anti-criză". "Austeritatea veritabilă a acestui buget constă în lipsa ideilor economice. Majoritatea covârşitoare a măsurilor preconizate în legea bugetului se referă exclusiv la creşterea fiscalităţii şi nu la soluţii pentru deblocarea economiei."

Livia Avram scrie, în Adevărul, despre "Secu' de la CSM". Consiliul Superior al Magistraturii a făcut ieri încă un pas pe calea consolidării reputaţiei îndoielnice de care se bucură în mod constant de cinci ani. A ales-o ca preşedinte pe judecătoarea Florica Bejinaru, cea căreia CNSAS i-a documentat un solid dosar de poliţie politică, de care a scăpat din greşeală.

Florica Bejinaru a fost recrutată de Securitate pe 5 mai 1987, dată la care a semnat angajamentul şi şi-a luat în primire numele conspirativ. A predat 57 de note informative în care şi-a turnat colegii pentru fapte dintre cele mai grave: neîndeplinirea planului cincinal, nerespectarea termenelor de producţie, proasta gestionare a stocurilor de marfă, nemulţumiri legate de neplata la timp a retribuţiei, comentarii periculoase despre revolta muncitorilor de la Braşov sau despre amnistiile lui Ceauşescu, traficul „cu produse" de la frontiera cu Iugoslavia."

Ulterior ea a scăpat de verdictul de poliţie politică, după ce a contestat atât la CNSAS cât şi în justiţei. "Detaliile privind relaţia Floricăi Bejinaru cu Securitatea şi eroarea prin care a fost albită sunt public cunoscute de trei ani, răstimp în care CSM nu a luat niciodată vreo poziţie faţă de pata pe care o poartă pe rever. Ieri, acest „templu al Justiţiei" şi-a luat pata de pe rever şi şi-a pus-o în frunte. " - îşi încheie Liviu Avram Editorialul din Adevărul.