Revista editorialelor, 1 septembrie

În Adevărul, Ion M. Ioniţă critică "deplina conspirativitate" apreciază el, în care s-au desfăşurat, ieri, întâlnirile succesive privind remanierea guvernului, dar şi faptul că cei aflaţi l-a putere nu au comunicat rezultatele discuţiilor.

Apoi trage concluzia, citez: "În mod normal, PDL ar fi trebuit să discute aşezat dacă remanierea nu ar fi trebuit să înceapă cu Emil Boc. Dacă ar fi ajuns la concluzia că Emil Boc este varianta cea mai bună, ar fi trebuit să propună nume noi de miniştri, programe şi soluţii în vremuri de criză.

"Altfel, remanierea nu face decât să consume timpul de pomană. Ţara nu tremură de grija lui Berceanu, a lui Videanu sau a Elenei Udrea. După cum se vede, ei o duc tare bine şi nici nu se arată prea îngrijoraţi de soarta celor pe care îi guvernează." - încheie Ion M. Ioniţă.

În Gândul, Rodica Ciobanu se raportează la ultima intervenţie a unui consilier prezidenţial, care s-a folosit de personaje de basm pentru a ilustra situaţia de pe scena politică şi conchide, citez: "Faptul că cineva face scenarii cu partide vechi şi noi arată că România este un teren de joacă, pe care se experimentează orice: guverne personale, voinţe personale, alegeri personale, chiar şi un partid fresh, când cuiva i se năzare.

"Agitându-se în acest spaţiu prietenos, politicienii lasă impresia că nu au nicio treabă cu criza şi poporul, preocupaţi fiind să găsească metode de perpetuare şi creştere a lor şi partidelor lor, desprinse de interesele societăţii."

În România liberă Lucian Davidescu încearcă să descopere de ce România nu a ieşit din criză, aşa cum au făcut-o ţările din jur. Şi face câteva comparaţii demne de luat în seamă, citez: "Ceea ce noi vedem ca dezavantaj - starea de semidezvoltare şi dependenţa financiară - pare să-i fi ajutat pe vecini.

"Când agricultura ineficientă devine eficientă, mediul rural furnizează constant consumatori noi în economie. Asta se întâmplă în Turcia sau Polonia, unde sunt încurajate proprietatea şi munca, nu statul degeaba pe ajutoare sociale.

"Când costurile cu forţa de muncă din industrie sunt încă reduse, companiile sunt tentate să migreze pentru a scăpa de faliment. Singura condiţie este să aibă certitudinea că nu va nimeri din lac în puţ. Unul dintre dezavantajele României este că nu e în stare să ofere certitudini."

"Când se iese din recesiune?" este titlul editorialului semnat în Jurnalul Naţional de Daniel Dăianu, care identifică factorii interni şi externi, care ar putea mişca România, sau care, dimpotrivă, ne menţin în criză.

"Între factorii interni cu acţiune pozitivă sunt exporturilor, care, de câteva luni bune, au avut creşteri susţinute, datorită cererii de pe diverse pieţe externe, mai ales din Uniunea Europeană. Sunt mai numeroşi însă factorii interni cu acţiune negativă, între care diminuarea salariilor bugetarilor şi scăderea consumului.

"Totodată, nu este de aşteptat o creştere semnificativă a investiţiilor. Iar investiţiile publice au fost tot mai vitregite de preocuparea Guvernului de a plăti salarii şi pensii, în timp ce încasările bugetului public sunt tot mai limitate.

"O soluţie de rezolvare a multor probleme este absorbţia fondurilor europene. De asemenea, contează mult şi dacă vom reuşi să redescoperim pieţe altădată tradiţionale pentru bunuri şi servicii româneşti." - apreciază Daniel Dăianu.