Revista editorialelor, 1 octombrie

Rodica Ciobanu ne spune, în GÂNDUL cum a dat de urma "Gânditorului de impozite". Există, la Guvern, un post netrecut în schemă, dar de maximă importanţă: gânditorul de taxe şi impozite. Este un personaj tăcut şi melancolic, cu vederea slabă. Misiunea lui, care-l apasă precum pe Atlas pământul, este aceea de a aduce cât mai mulţi bani statului. Deviza "Impozitaţi, impozitaţi şi iarăşi impozitaţi!" e scrisă mare şi pusă în chenar, pe perete, ca, ori de câte ori ridică privirea, să-i răscolească simţul datoriei.

Zilele trecute, după ce a analizat iarăşi, zona urbană, industrială, comercială, corporatistă şi liber-profesionistă, nevenindu-i nicio nouă idee, gânditorul de impozite a fost străfulgerat de o revelaţie: e toamnă, vremea recoltei. Deci câmpurile sunt inundate de zilieri, care nu plătesc impozit statului. Cum de i-a scăpat aşa ceva? S-a lovit cu palma peste frunte, una din rarele sale manifestări de entuziasm. Încă o şleahtă de evazionişti adusă pe calea cea bună. Ministrul Muncii a fost încântat, premierul a dat din cap - "Foarte bine!" Numai nişte ţărani ştirbi, dinadins scoşi pe televizor, s-au crucit: "Păi de unde să-i mai dau 16 la sută, păcatele mele, că muncesc când şi când, pe două mese şi 30 de lei!". Gânditorul de impozite nu poate însă intra în pielea personajelor, fiindcă asta i-ar afecta eficienţa." - conchide Rodica Ciobanu.

"Nu e personal, sunt afaceri!" - este nu doar o replică dintr-un film celebru, ci şi titlul editorialului semnat în ROMÂNIA LIBERĂ de Cristian Câmpeanu, din care citez: "Orice încercare de a desluşi manevrele de pe scena noastră publică din ultima vreme ar trebui să pornească de la o constatare greu atacabilă: România nu este o democraţie funcţională şi nu este un stat de drept autentic." - am încheiat citatul.

După ce dă o serie lungă de exemple de situaţii şi personaje originale din istoria noastră post-decembristă, editorialistul afirmă, citez: "Niciodată cetăţeanul nu a fost luat în calcul în jocurile de putere, iar legea - inclusiv Constituţia - nu a servit decât ca instrument de validare şi consacrare a acestor relaţii de putere. Traian Băsescu are la îndemână un mijloc foarte simplu să le dovedească celor care l-au susţinut că nu s-au înşelat: până la congresul PDL din primăvara anului viitor să anihileze politic gruparea Udrea, mult prea îngemănată cu Sistemul." - am încheiat citatul.

"O şansă irosită" - vede Mircea Cărtărescu de la Evenimentul Zilei vizita la Bucureşti, la începutul săptămânii, a laureatei premiului Nobel pentru literatură, Herta Muller. Citez: "Ar fi putut fi o sărbătoare a spiritului şi o ocazie de reînnoire morală pentru noi. Lumea românească, însă, s-a prezentat lamentabil" - apreciază Mircea Cărtărescu, care continuă: "În sala Ateneului român s-au înghesuit destule figuri dubioase ale vieţii noastre publice, mulţi informatori dovediţi ai Securităţii. Ei aplaudau cel mai tare. Mediile n-au reflectat vizita laureatei Nobel aproape deloc.

Dezbaterea propusă de Herta Müller în privinţa Securităţii nu pare să fi interesat pe nimeni." Poetul crede că şi scriitoarea germană, născută în România, ar avea o parte din vină pentru că nu a creat o conexiune cu publicul românesc: "Ca să devină un oaspete iubit şi admirat al ţării a cărei limbă o vorbeşte atât de bine, Herta Müller ar trebui să arate mai multă empatie faţă de oamenii acesteia. Căci în definitiv, cu toate păcatele lor, ei au repurtat (alături de Herta) cea mai mare şi mai completă victorie împotriva dictaturii comuniste: i-au supravieţuit." - încheie Mircea Cărtărescu.