Revista editorialelor, 1 februarie

În Curentul, Tia Şerbănescu analizează spectacolul public din week-endul care tocmai s-a încheiat şi îşi intitulează editorialul "Poiana": "Iarna, toate drumurile partidelor spre propriile congrese trec prin Poiana Braşov: acolo s-a dus dl. Geoană să-şi facă pârtie pentru un nou mandat, acolo s-au dus şi PNL şi PD-L să-şi ascută armele. Liberalilor li s-a cerut: „răbdaţi şi Crin Antonescu va câştiga în 2012 şi vom reveni la putere“. Adică răbdaţi acum şi peste patru ani va fi bine.

Exact ce ne spune şi premierul Boc. Exact ce auzim de când ne ştim: răbdaţi zece cincinale şi pe urmă va fi bine. Totul e să crezi în viaţa de apoi."

Ovidiu Nahoi îşi începe editorialul pe care îl semnează în Adevărul cu o concluzie: "Avem nevoie de diplomaţi, de oameni de afaceri, de intelectuali vizionari." În continuare, editorialistul ssusţine că " Atragerea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, un proiect extraordinar pentru România, presupune un cu totul altfel de naţionalism.

Nu cel al băilor de mulţime şi al declaraţiilor sforăitoare. Ci naţionalismul tăcut, de cabinet, care lucrează zi de zi la atingerea obiectivului - iniţiativa ministrului Baconschi de constituire, la Bruxelles, a grupului prietenilor Republicii Moldova este un bun exemplu.

România trebuie să convingă la Bruxelles că extinderea spre Est trebuie continuată. Şi, mai presus de toate, România trebuie să lucreze la ea acasă. Să devină un model de succes pentru vecinii din Est, şi nu doar o trambulină spre Italia şi Spania. Să exporte în Republica Moldova nu numai bunuri, servicii şi capital, ci şi valori democratice şi culturale."

"România şi Moldova - un destin comun" - este titlul editorialului lui Dan Turtutică din România Liberă. "În lipsa vocilor cu autoritate care să le reamintească permanent românilor de istoria comună care ne leagă de fraţii noştri de peste Prut, de obligaţiile actuale ce decurg din ea, de nevoia de a repara unele greşeli pe care le-am facut în trecut, de potenţialul uman şi economic imens pe care l-ar descătuşa o eventuala reunificare, de avantajele strategice pe care le-ar oferi, de sporul de influenţă economica şi politică în interiorul Uniunii Europene pe care l-ar atrage după sine, au înflorit doar argumentele meschine, ce susţin ideea că nu avem nimic de câştigat dintr-un astfel de demers, ba chiar din contră.

În mod cert, România mai are multe de rezolvat până să fie în stare să gestioneze o posibilă unificare cu Moldova, însa important este să ne asumăm acest proiect, să ne fixam un termen realist şi să eliminăm unul cate unul toate obstacolele care ne stau în cale, printr-un efort constant care să implice nu doar instituţiile statului, ci toată societatea" - apreciază Dan Turturică.