Referendumul privind demiterea preşedintelui "pe baza OUG"

Ministerul administraţiei şi internelor a anunţat marţi că guvernul îşi menţine decizia de a organiza referendumul vizând demiterea preşedintelui Traian Băsescu, potrivit Ordonanţei de Urgenţă, care stipulează că acesta poate fi demis cu jumătate plus unu dintre cei care se prezintă la vot, aşadar nu ar fi nevoie de nouă milioane de voturi exprimate, adică jumătate plus unu din numărul alegătorilor de pe liste.

La referendum vor fi folosite datele de la recensământul din anul 2000, deoarece datele recensământului realizat anul trecut vor fi făcute publice anul viitor, a precizat ministrul delegat pentru administraţie, Victor Paul Dobre, care a făcut publice şi detaliile tehnice ale referendumului.

Ministrul delegat pentru administraţie, Victor Paul Dobre, a spus că la referendumul din 29 iulie se va aplica ordonanţa de urgenţă a guvernului care modifică legea de organizare a acestuia.

Aceasta anulează condiţia de validitate a referendumului, respectiv prezenţa la urne a jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

De asemenea, stabileşte că demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu să se facă prin aprobarea majorităţii voturilor exprimate ale cetăţenilor.

Ministrul delegat pentru administraţie a mai spus că numărul alegătorilor la referendum va fi anunţat după definitivarea listelor electorale permanente.

Păreri împărţite după decizia CCR

Vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu, a declarat că ordonanţa este singura în vigoare, în timp ce legea asupra căreia s-a pronunţat marţi Curtea Constituţională, la cererea PDL, trebuie să urmeze o procedură de modificare care se va lungi până după data referendumului.

"Această lege, declarată constituţională, merge la promulgare, la preşedintele României, preşedintele interimar, domnul Crin Antonescu.

"Acesta, conform prerogativelor pe care le are, timp de 20 de zile, se poate gândi dacă promulgă legea sau dacă o retrimite parlamentului spre reexaminare.

"Luând în considerare scenariul că legea va fi retrimisă spre reexaminare, parlamentul va trebui să se reunească pentru a aduce modificările necesare, fie în obiecţiunile preşedintelui, fie în cuprinsul deciziei Curţii Constituţionale", a declarat Mihai Voicu.

PDL susţine însă că referendumul din 29 iulie trebuie să se desfăşoare după decizia de marţi a Curţii.

"Această decizie a stabilit că preşedintele României poate fi demis numai cu prezenţa la vot a 50% plus unu din numărul alegătorilor, în speţă, 9 milioane de alegători.

"Decizia prin care Curtea Constituţională a declarat neconstituţional proiectul de lege iniţiat de USL, ca şi ordonanţa de urgenţă a premierului Ponta, ar fi permis demiterea cu doar trei voturi a preşedintelui României, un preşedinte ales cu peste cinci milioane de voturi", a mai spus Cezar Preda.

Legea referendumului "este constituţională în anumite condiţii"

Magistraţii Curţii Constituţionale au decis că legea de modificare a referendumului este constituţională doar dacă "se asigură participarea a cel puţin jumătate plus unu din alegătorii înscrişi pe liste".

În caz contrar referendumul este considerat invalid.

Într-un comunicat de presă venit după pronunţarea magistraţilor Curţii Constituţionale, guvernul României consideră firească decizia CCR în cazul Legii referendumului şi se angajează la respectarea acesteia.

În comunicat se mai precizează că executivul consideră că este sarcina parlamentului să pună cât mai repede în acord legislaţia privind referendumul cu decizia luată miercuri de Curtea Constituţională.

Decizia Curţii, luată cu unanimitate de voturi, este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale parlamentului şi primului-ministru, potrivit redactorului Radio România Mădălina Verman.

Judecătorii Curţii Constituţionale au analizat sesizarea depusă de PDL privind neconstituţionalitatea proiectului de modificare a Legii referendumului.

Proiectul USL de modificare a organizării referendumului, atacat de democrat-liberali, prevede că preşedintele poate fi demis cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate şi nu cu a celor înscrişi pe listele electorale, cum era anterior.

Contestarea PDL a ajuns la Curtea Constituţională, adoptarea legii în formă modificată fiind astfel temporar blocată.

Executivul a decis în acest context să emită o ordonanţă de urgenţă pentru a trece modificările.

Guvernul a adoptat pe 5 iulie ordonanţa de urgenţă care modifică Legea referendumului.

Prin modificarea adusă de executiv se revenea la forma iniţiala a legii, cea votată în 2011, în care rezultatele votului unui referendum se valida cu jumătate plus unu din numărul alegătorilor prezenţi la vot.

CCR s-a mai pronunţat în 2007 pe o lege similară cu legea care a fost acum modificată de parlament şi a constatat că ”valabilitatea referendumului nu mai este condiţionată de participarea majorităţii persoanelor înscrise pe listele electorale”.

INS va da publicităţii datele preliminare ale recensământului de anul trecut

Institutul Naţional de Statistică va da publicităţii datele preliminare ale recensământului de anul trecut.

Reprezentanţii instituţiei sunt însă circumspecţi cu privire la modul în care aceste informaţii pot fi de folos executivului în organizarea referendumului de la 29 iulie, întrucât sunt diferite conceptual de cele folosite în listele electorale.

Consultantul statistic al INS, Dan Gherguţ, spune că datele de recensământ nu au niciun fel de legătură cu listele electorale, pentru că la listele electorale este vorba de populaţia de jure, cea care are domiciliul în România, vârsta de minim 18 ani şi drepturile cetăţeneşti nu le-au fost restrânse pentru a nu participa la vot, în timp ce la recensământ, este vorba de o populaţie de facto, fie cetăţeni români, fie cetăţeni străini, care au domiciliul în România şi locuiesc aici de mai mult de 12 luni. În 10 luni de zile.

"Veţi vedea modificări, naşteri, decese şi migraţie externă. La fel, şi datele din listele electorale de la alegerile locale vor suferi modificări până la data referendumului", a mai spus Dan Gherguţ.

Comisia centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 a publicat pe data de 2 februarie 2012 rezultatele parţiale ale recensământului din 2011.

Potrivit acestor date, România are o populaţie înregistrată de 20.254.866 locuitori, din care 19.042.936 reprezintă populaţia stabilă.

Potrivit recensământului din 2002, România avea o populaţie de 21.680.974 de locuitori.

Pe listele electorale permanente pentru alegerile locale din 10 iunie au fost înscrise 18.315.880 de persoane.