Propunerile societăţii civile privind constituţia, în parlament

Grupul de lucru de elaborare şi sinteză a propunerilor de modificare a Constituţiei - aşa-numitul Forum Constituţional - a predat Comisiei parlamentare de resort propunerile societăţii civile pentru modificarea legii fundamentale.

Puterea spune că "va citi" şi "va ţine cont" de toate propunerile înaintate de societatea civilă şi că vrea să ajungă la un consens atât cu societatea civilă cât şi cu opoziţia parlamentară.

Cei de la Forumul Constituţional spuneau că societatea civilă era mai degrabă preocupată de capitolul de drepturi şi libertăţi, acolo unde au fost şi cele mai multe propuneri.

Spre exemplu, clarificarea anumitor principii care, deşi sunt enunţate în Constituţie, nu sunt respectate de instituţiile statului şi, în mare, de aici apare abuzul instituţiilor împotriva cetăţenilor.

Apoi, există multe proiecte pe domeniul juridic în privinţa limitării ingerinţelor politicului şi în privinţa avansării în carieră pentru procurori şi judecători.

Bineînţeles, există o preocupare a societăţii civile pentru o clarificare a relaţiei de putere între preşedinte, parlament şi guvern.

Mecanism mai clar pentru a evita blocajele

Propunerile sunt diverse dar, în esenţă, ele ţintesc către un mecanism mai clar şi mai predictibil, pentru a evita blocajele între instituţii.

Este, practic, ideea de bază de la care chiar politicul a pornit demersul modificării.

Puterea pare a fi mulţumită, pentru că multe din proiectele strânse de forumul constituţional coincid ca temă cu cele ale puterii.

Clarificarea dintre instituţiile amintite anterior este una dintre ele.

Soluţiile însă sunt diverse. Majoritatea parlamentară înclină către o republică mai degrabă de tip parlamentar, în care legislativul are cea mai mare putere, legislativul are în mâna sa guvernul, iar atribuţiile preşedintelui scad.

Dar partidele din arcul puterii se feresc să aleagă republica de acest tip pentru că, se pare, populaţia vrea să-şi aleagă preşedintele.

Singura formaţiune care propunea acest tip de republică era UDMR-ul, care propunea republica parlamentară clasică, unde preşedintele este ales de parlament.

Disputa unicameral-bicameral

Ar mai putea exista un scurtcircuit între putere şi societatea civilă în privinţa parlamentului bicameral.

Cei din forumul constituţional spuneau anterior că o mare parte a populaţiei vrea legislativ unicameral, în timp ce majoritatea - USL şi UDMR - doreşte bicameral.

Doar PDL este pentru unicameral. oricare ar fi soluţia, încă, puterea spune că doreşte în continuare transparenţă şi consens.

Opoziţia o putem împărţi în două. Avem, pe de o parte, UDMR-ul, cu anumite propuneri pe care restul partidelor parlamentare nu le acceptă.

Aici amintesc doar articolul 1 din Constituţie.

Pe de altă parte, însă, UDMR-ul se află foarte aproape de soluţiile propuse de USL în privinţa funcţionării instituţiilor şi în privinţa tipului de republică - spuneam, republică parlamentară sau semiparlamentară.

PDL critică revizuirea

Există o diferenţă mare între PDL şi celelalte partide pe subiectul parlament unicameral şi pe balanţa de putere între preşedinte, parlament şi guvern.

PDL-ul este, de altfel, cel mai critic partid la adresa revizuirii începută de putere.

Democrat-liberalii spun că toate dezbaterile din forum şi din comisie sunt doar de faţadă şi că jocurile deja au fost făcute de către putere.

Crin Antonescu recunoştea că a avut loc o întâlnire luni seară cu Victor Ponta, pentru a discuta despre Constituţie, însă ar fi fost o întâlnire regulată şi că nu ar fi fost semnat vreun document.

Cu alte cuvinte, că USL nu a ajuns la un text de revizuire, separat de activitatea forumului şi a comisiei parlamentare.

Crin Antonescu spunea că există câteva poziţii comune în USL şi că ele sunt cunoscute, în primul rând, opţiunea pentru bicameralism, apoi scăderea rolului preşedintelui, mai ales în desemnarea premierului.