Preşedintele Senatului, trimis în judecată de Înalta Curte

Procesul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului poate începe cu judecarea pe fond.

Decizia îi aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în urma constatării legalităţii probelor şi a actelor de urmărire penală, precum şi a legalităţii sesizării.

Magistratii au respins toate cererile si exceptiile formulate de Calin Popescu-Tariceanu, fiind constatata legalitatea rechizitoriului intocmit de DNA.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată în 3 zile.

Pe de altă parte, judecătorii au admis o excepţie invocată de Dorin Marian, fost şef al Cancelariei premierului Călin Popescu-Tăriceanu, acuzat în acelaşi dosar de mărturie mincinoasă şi au decis ca dosarul acestuia să fie trimis la Tribunalul Braşov.

Conform DNA, Tăriceanu a susţinut sub jurământ că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al Romaniei a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta ferma regala) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumparare vizând aceste bunuri.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut şi alte declaţii considerate de DNA ca necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ar fi ştiut în legătură cu relaţia sa cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic şi Remus Truică, cu întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă, referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să comenteze acuzaţiile care i se aduc. Pe 16 octombrie el a făcut însă un apel la parlamentari să refuze să se pronunţe asupra oricărei cereri a procurorilor DNA de ridicare a imunităţi parlamentarilor până la alegeri.

Preşedintele Senatului a spus că DNA "nu mai slujeste demult Justiţia, ci, în spatele paravanului luptei necesare şi legitime cu corupţia, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituţii".

"Scenariul din campania electorala pentru alegerile locale, cand DNA a scos în public, cu surle şi trâmbiţe mediatice, tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanţe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care şi-au atins atunci scopul eliminarii din cursa a unor candidati nedoriţi şi incomozi, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare. Întâmplări vechi, petrecute cu 5, 6, 7 sau 8 ani în urmă, revin tocmai acum în atenţia procurorilor de la DNA, coincidenţă, cu doar 2 luni înainte de alegeri.

Asa cum n-am crezut vreodata în arestările făcute vineri, tot astfel nu am încredere în acest mod de operare al DNA", a mai declarat atunci preşedintele Senatului.

În ziua imediat următoare, la 17 octombrie, Consiliului Superior al Magistraturii, a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a stabili dacă, prin afirmaţiile sale, preşedintele Senatului a adus atingere independentei justitiei. În data de 14 noiembrie 2016, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile d-lui Călin Popescu Tăriceanu, au adus atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, cu consecinţa subminării credibilităţii justiţiei ca sistem.

Preşedintele Senatului a arătat că prin cenzurarea declarațiilor și atitudinilor politice ale membrilor Parlamentului, CSM îşi încalcă atribuţiile, Constituţia şi principiul separaţiei puterilor în stat. El a cerut ca procesul electoral să nu fie alterat de îngerinţa instituțiilor de forță în timpul perioadei electorale, în timpul campaniei electorale, pentru a lăsa cetățenilor opțiunea liberă de a alege ei și de a determina viitoarea structură a Parlamentului.