Președintele Dan, declarații după summitul liderilor UE

Declarații de presă ale preşedintelui României, Nicuşor Dan, susținute după participarea la reuniunea informală a Consiliului European (transcriere: RADOR)

Un Consiliu European cu tema competitivitate

Sună abstract, dar de fapt e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei, așa cum o să vedem.

Mai întâi, câteva chestiuni de procedură. În întâlnirea de azi, s-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare. După cum știți, o să fie un Consiliu în martie, 18-19 martie, și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei care este legat de competitivitatea companiilor. De asemenea, Comisia s-a angajat să vină în aprilie acest an cu o propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa și, de asemenea, cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va sfârși la sfârșitul anului 2026. Deci la sfârșitul anului 2026 există promisiunea că vom avea acest regim al 28-lea.

În iunie vom avea o dezbatere pe mecanismul ETS, adică acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră - o să revin la chestiunea asta. De asemenea, pentru că subiectul e important, s-a stabilit că în fiecare din consiliile de până la sfârșitul acestui an o să existe o secțiune de competitivitate în care să vedem progresele pe care le-am făcut cu toții pe chestiunea asta și, de asemenea, această chestiune a competitivități este strâns legată de dezbaterea pe care o să o avem pe parcursul întregului an cu privire la cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii 2028-2034.

Nu dorim o piață protecționistă în Europa

Pe partea de competitivitate externă aici, lucrurile au fost relativ simple, adică a existat un acord al tuturor participanților, în sensul că nu dorim o piață care să fie protecționistă în Europa. În schimb, ca răspuns la anumite practici neconcurențiale, Europa trebuie să răspundă foarte repede pentru a-și proteja anumite sectoare economice, cum s-a întâmplat și reacția Europei n-a fost întotdeauna cea mai rapidă.

Pe partea internă, de piață internă, aici, discuțiile au fost mai lungi și sunt mai multe idei care sunt importante. În primul rând, partea de simplificare, pentru că reprezentanții mediului economic de peste tot din Europa se plâng, pe bună dreptate, de faptul că birocrația este mult prea mare. De exemplu, unul din exemple, banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care companiile din Europa îi plătesc pentru cercetare-dezvoltare. Și asta, bineînțeles, este necompetitiv.

Așa cum am spus, Comisia s-a angajat să vină cu o propunere pentru acest al 28-lea regim al companiilor. Asta înseamnă că va exista o metodă prin care, la alegere, cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau să aleagă să constituie o companie pe acest al 28-lea regim și în felul ăsta să aibă o companie care să poată să activeze oriunde în Europa. Pe partea de simplificare, după cum știți, ni s-a prezentat raportul celor așa-numite 10 Omnibusuri, care fiecare dintre ele simplifică reglementările europene pe diferite domenii. Și pe partea de simplificare, principala miză este cum facem să avem companii care să fie suficient de mari într-o competiție globală în care, evident, cu cât ești mai mare, cu atât anumite costuri sunt proporțional mai mici, deci cum să facem să constituim, așa-numiții campioni europeni, adică firme care să fie, să aibă relevanță globală, și bineînțeles că aici este nevoie de o... pentru ca o astfel de firmă să existe, ea trebuie să aibă un regim legislativ oarecum uniform în țările europene, pentru a putea activa cumva pe aceleași reguli pe o piață mai mare, și aici e un efort pe care trebuie să-l facem.

Și o scurtă notă aici, importantă pentru România: evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze, să dea de lucru în România, dar trebuie să anticipăm că pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, infrastructura pe care o accesează, trebuie să fie digitalizată, deci o să fie cumva o competiție internă în care noi trebuie, dacă vrem să atragem tipul acesta de investiții, trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului român.

Nu avem o piață unică pe zona de telecomunicație

S-a vorbit de piața unică și aici, din nou, în aceeași idee, ca firme să fie mai competitive pentru că se adresează unei piețe mari, și nu unei piețe care este fragmentate, s-a vorbit de obiectivul ambițios de a termina în sfârșit această piață unică.

În momentul acesta, suntem la jumătate în sensul că nu există o adevărată piață unică a băncii și a capitalurilor, nu există o piață unică pe zona de telecomunicație și nu există o piață unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați. Legat de cadrul financiar multianual, cum spuneam, discuțiile pe care o să le avem o să fie întrepătrunse, între competitivitate și cum va arăta bugetul Uniunii pentru 2028-2034, una din ideile importante care a apărut a fost că tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot, doar cu bani privați, cum ar fi zona de inteligență artificială, zona de industria aerospațială, zona de cybersecurity și câteva de genul acesta.

Și în fine, mare parte din discuție și subiectul care pe noi ne-a interesat cel mai mult despre energie, pentru că Europa nu este competitivă - în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China. Și aici sunt trei lucruri care s-au discutat în esență, așa cum v-am spus, Comisia s-a obligat să vină până la Consiliul următor de peste o lună cu niște scenarii pe mecanismul de stabilire a prețului, urmând să dezbatem aceste scenarii. S-a discutat foarte mult de mecanismul ETS, adică prețurile pe care companiile le plătesc în momentul în care emit carbon în atmosferă, unde discuțiile au fost destul de contondente între susținători ai ETS-uri care și-au dezvoltat industria de producție pe regenerabile și țări care nu au făcut-o în același nivel și suferă, cum este și România.

O parte din creșterea de preț la energie vine de la speculatorii care operează pe piața de certificate

Deci o să avem o dezbatere interesantă în iunie, când vom rediscuta cu totul reglementarea. În orice caz, toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate care nu ar trebui să fie admişi în sistem. Și ultimul lucru, poate cel mai important, cu o oarecare reținere din partea unor țări care producă energie ieftină, special din regenerabile, se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică, astfel încât să avem cu adevărat o piață unică și un preț uniform pe teritoriul Uniunii la energia electrică. Discuția pe competitivitate, așa cum am spus, tocmai pentru că e vorba de Europa pe termen lung, va continua la toate ședințele următoare ale Consiliului.

Răspunsurile președintelui la întrebările reporterilor

Reporter: Bună seara, domnule președinte! Lucian Pîrvoiu, Televiziunea Română. A fost practic o discuție despre mai multă integrare, mai multă unitate, unificarea unor piețe care nu au ajuns încă la acel nivel, în prezența lui Mario Draghi, autorului unui raport care consideră că stimularea competitivității ține și de o injecție mare de capital, de 800 de miliarde anual, care poate fi obținută din emiterea de eurobonduri. De aceea știu că e o discuție destul de controversată, dar vreau să vă întreb în ce măsură considerați că e oportună începerea unei discuții serioase despre adoptarea monedei unice, împreună cu specialiști ai Băncii Naționale, ai Guvernului, astfel încât să avem un termen realist la care să putem face și noi acest pas, pentru că zona euro, clar, devine nucleul dur al Uniunii Europene?

Nicușor Dan: Bun, în primul rând că trecerea României la euro e benefică, exact din motivele pe care le-am spus până acum, în sensul că, cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firme care se desfășoară pe spații mai largi, cu atât firmele alea vor fi mai productive, cu atât mai mult vei avea locuri de muncă bine plătite în țara ta. Condițiile sunt însă cele pe care le cunoaștem, da? Ca să aderi la modena euro, trebuie să ai și pe deficit și pe datorie, trebuie să intri în niște indicatori în care noi putem să ne propunem să fim într-un orizont de 3-4 ani de acum încolo.

Reporter: Bună seară! Octavian Vasilescu, Euronews România. Legat de problema prețurilor pentru energie electrică, la un moment dat, ministrul energiei spunea că va prezenta în CSAT, sau cel puțin va încerca să propună, o radiografie a sistemului energetic și o discuție despre prețurile mari pe care românii le achită pentru facturile de energie electrică. Când am putea vedea prima ședință CSAT din acest an și dacă de această dată subiectul s-ar putea regăsi pe masa discuțiilor?

Nicușor Dan: Da, domnul ministru a propus un document, un document de lucru. Din motive tehnice, el n-a intrat în discuțiile CSAT-ului, însă membrii CSAT-ului sunt la curent cu această discuție. Suntem într-o evoluție, sperăm în cursul acestui an să avem pusă în funcțiune Tarnița. E o discuție pe unde suntem cu Cernavodă 3 și 4, e o discuție pe unde suntem cu Doiceşti... Deci intră sau nu intră pe agenda CSAT-ului, subiectul producției interne de energie este un subiect care preocupă.

Nu se pune problema ca în cadrul Uniunii Europene să existe categorii diferite de țări

Reporter: Tot înaintea consiliului de astăzi se discuta despre o Europă cu două viteze. După toate măsurile luate de guvern în ultima perioadă și ce se anunță pentru acest an, cu ce model de vehicul ați putea compara economia României, ca să rămânem în același registru?

Nicuşor Dan: Nu, din nou și din nou, nu se pune problema ca în mod administrativ, în cadrul Uniunii Europene, să existe categorii diferite de țări; categoria 1, categoria 2. Această discuție nu există. Ce există, ce e legitim și facem și noi asta - de exemplu am făcut-o când am avut dezbaterea pe legea privind emisiile de carbon și ETS și toate astea - sunt grupuri de țări care constată că au obiective comune și se reunesc pentru a se armoniza. Asta este tot și bineînțeles că pe competitivitate, pentru că e vorba de viabilitate economică a țărilor, sunt țări mai dezvoltate care vor să colaboreze. E absolut legitim. Bilateral, vrem și noi cu ei.

Reporter: Bianca Iacob, Observator Antena 1: Care este sau cum arată viitorul Uniunii Europene în raport cu Statele Unite ale Americii, ce s-a discutat despre acest lucru la acest Consiliu, având în vedere că astăzi a fost și o ministerială NATO pe apărare, foarte importantă, unde s-a lansat ideea de NATO 3.0, de o apărare pe care Europa trebuie să o facă singură și s-a mai vorbit despre acest lucru, de-aia vedem și aceste programe de reînarmare la nivelul Uniunii Europene și de accelerare a producției de armament.

Nicuşor Dan: Să știți că s-au spus în discuția de azi, nu a fost ca la Congresul XIV, da?, adică s-au spus niște lucruri dureroase. S-a spus că, față de acum doi ani, când a apărut acest raport, industria de oțel a pierdut 15%, global, la nivelul Uniunii, industria chimică a pierdut 10%. S-a spus, toată lumea e de acord, că Europa nu se mișcă suficient de repede, adică față de ce și-a propus acum un an și jumătate, doi, n-a reușit. Deci sunt lucruri pe care, în funcționarea Uniunii, trebuie toți să punem presiune, astfel încât ele să se întâmple cu viteza adaptată pentru timpurile pe care le trăim.

Legat de NATO, nu este o surpriză. Adică există această doctrină americană încă din primul mandat al președintului Trump, care spune că preocuparea principală a Statelor Unite trebuie să fie Pacificul, trebuie să echilibrăm contribuția de securitate în Europa între Statele Unite și Europa, și aici are dreptate. Cred că s-a evocat în discuția de azi că un Consiliu similar cu cel de azi a avut loc acum un an aproximativ și el s-a concentrat pe apărarea europeană și el a dat rezultate cu toate programele care s-au făcut. Deci, discuția asta a fost pe economie, dar în ceea ce privește apărarea europeană, înzestrarea și toate celelalte, în opinia mea, statele Uniunii și Uniunea în momentul ăsta sunt conștiente de ce trebuie să facă pe un orizont și foarte scurt, și mediu, și lung.

Reporter: Deci, putem să concluzionăm că va fi o relație de ”love and hate”, după discuțiile de astăzi, cu Statele Unite ale Americii, între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii?

Nicușor Dan: Există un...

Reporter: Pentru că au fost lideri care au zis că trebuie făcut un „pushback” față de politica administrației Trump.

Nicușor Dan: Bun, există reacții diplomatice, dar... Și bineînțeles, ați văzut în ultimii ani, în ultimele luni mai degrabă, o accelerare a discuțiilor pe care Uniunea Europeană ca entitate le are cu India, cu Mercosur, cu alți parteneri, tocmai pentru a-și diversifica relațiile comerciale, dar dincolo de asta, nimeni nu contestă importanța relației transatlantice.

Îmi doresc o asumare din partea Curții Constituționale

Reporter: Bună seara, Ema Stoica, Digi 24. Ieri a avut loc o ședință a Curții Constituționale, în care am văzut, putem spune, o schimbare a majorității. Dacă până acum o parte dintre judecătorii Curții voiau să se pronunțe pe pensiile speciale ale magistraților, de data aceasta majoritatea au decis pentru săptămâna viitoare să mute această decizie, mai mult să discute trimiterea la CJUE a acestor pensii speciale ale magistraților, această reformă. Cum vedeți ceea ce se întâmplă în momentul de față în Curtea Constituțională și dacă ar fi o trimitere către CJUE, ce ar însemna pentru România?

Nicușor Dan: Nu vreau să comentez foarte mult, pentru că este o autoritate care are, în mod constituțional, libertatea de apreciere, însă este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societatea noastră de multă vreme și eu îmi doresc o asumare din partea Curții Constituționale, asta este ce pot să spun în momentul ăsta.

Reporter: Dar vedeți o tergiversare sau faptul că Lia Savonea...

Nicușor Dan: Evident că e o tergiversare, o vedem cu toții, da.

Reporter: De asemenea, dacă îmi permiteți, în urmă cu o săptămână au apărut în spațiul public informații sau mai bine zis acuze din partea unui om de afaceri din Statele Unite ale Americii care spunea acesta care spunea acesta că George Simion, în campania electorală din care ați făcut și dvs parte, ar fi făcut lobby ca România să nu intre sau, mai bine zis, să fie scoasă din programul Visa Waiver. Aveți ceva informații despre acest subiect?

Nicușor Dan: Nu am mai multe informații decât aveți dumneavoastră special pe chestiunea asta, însă ce este relevant, în opinia mea, este că același om politic român a mulțumit, în urmă cu 8-9 luni, a mulțumit Statelor Unite că ne-au scos din acest program și, de asemenea, că același om politic cu o numeroasă delegație n-a fost primit de nimeni în Statele Unite, asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional.

Reporter: Bună seara, Vasile Marcu, Antena 3 CNN. Domnule președinte, spuneați astăzi că sunteți în discuții, în contact cu partenerii americani pentru o clarificare privind o posibilă participare la Consiliul de pe 19 februarie. În aceste discuții pe care le aveți cu partenerii americani, ca subiect există și o posibilă întâlnire cu președintele Donald Trump sau cu cineva din administrație? Sau altfel spus, dacă ar exista această posibilitate de a vă întâlni cu președintele SUA, v-ar determina să mergeți pe 19 februarie?

Nicușor Dan: Nu, cel mai important este să clarificăm care este, așa cum v-am spus de dimineață, pentru că există în momentul acesta și estimez că multe luni din momentul ăsta vor exista nepotriviri între Carta acestei organizații și Carta internațională la care noi suntem parte. Noi nu putem avea un alt statut decât cel de observator, așa cum a fost făcută invitația acum 4-5 zile, invitația a fost făcută pentru membrii și în momentul de față se discută și acum că vin de la această reuniune, am discutat și cu alți lideri și ei fac același lucru, având aceleași constrângeri pe care noi le avem, discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune și este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea și în funcție de asta o să luăm decizia.

Reporter: Oana Ghiță, Agerpres: Bună seara. Tocmai pentru că ați vorbit de eventuala dumneavoastră implicare în formarea bugetului pe 2026, totuși suntem la jumătatea lui februarie și acest buget nici măcar nu este creionat. Dumneavoastră, ca mediator, ca președinte mediator, ce mesaj ați avea? Pentru că e vorba de tensiunile din coaliție, e vorba de discuții care au ca subiect bugetul, adică care ar fi mesajul dumneavoastră pentru ca aceste lucruri să se grăbească.

Nicuşor Dan: Bun, ideal ar fi fost și, inclusiv în momentul acela mai-iunie, anul trecut, eu am spus că, tocmai pentru a da un mesaj pentru piețele financiare, ar fi bine ca bugetele, adică rectificarea pe 2025 și bugetul pe 2026 să fie anunțate chiar din lunile alea septembrie-octombrie, astfel încât România să aibă o traiectorie predictibilă. Asta a fost opinia mea. Am numit un guvern, susținut în parlament de patru partide și de minorități, mai departe, în afară de, în fine, a participa la niște discuții, responsabilitatea este în altă parte. Ar fi fost bine să avem buget înainte de 1 ianuarie, bineînțeles. Pe de altă parte, pe buget se lucrează, adică, ministrul de finanţe s-a întâlnit cu toate instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție și săptămâna viitoare vor începe discuțiile
tehnice. Cât vor dura? Eu sper că două-trei săptămâni și o să avem buget.

Reporter: Dar faptul că nu avem buget la acest moment, transmite un anumit mesaj investitorilor sau celor care își doresc stabilitate, predictibilitate în România?

Nicuşor Dan: Mesajul cel mai bun, care a venit cu un cost pentru români, bineînțeles, mesajul cel mai bun pentru investitori este că în loc de 9,5 am avut deficit 7,6, deci, dacă ne uităm numai la partea asta și nu la diminuarea puterii de cumpărare, ăsta e un mesaj foarte bun.

Mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre candidații la șefia Parchetelor

Elena Crângașu, Cotidianul: Bună seara. Dacă ne puteți spune când vom avea propunerile pentru șefii Serviciilor Secrete, pentru că au fost avansate diferite termene și am tot trecut de acestea și cum decurg negocierile? Este o negociere grea, având în vedere că e nevoie de un vot în Parlament și știm care e și situația dintre partide în momentul de față.

Nicuşor Dan: Da, în mod deliberat, aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public, în zona politică. Deci acum, haideți să vedem să se termine concursul pentru procuror, bugetul și o să revenim la ele.

Reporter: Motivul pentru care a fost amânată această discuție sunt tensiunile din spațiul public? La ce vă referiți mai exact?

Nicuşor Dan: E o analiză de oportunitate, da, când e mai bine să avem această discuție.

Reporter: Și ne puteți da, totuși, un termen? Va fi...

Nicuşor Dan: Nu vă mai dau, că o să-mi spuneți după aia că nu mă țin de el.

Reporter: Cu privire la șefii Parchetelor, ați văzut lista, cum vi se par propunerile, având în vedere că dumneavoastră
veți avea ultimul cuvânt?

Nicuşor Dan: Mi se pare că sunt, și vorbesc cât se poate de serios, mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie. Dimpotrivă, bineînțeles că e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu-l cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei Parchete există persoane foarte interesante și eu sunt optimist că ele vor dinamiza.